Ajuns pe tron după trei decenii în care a încercat să stea cât mai departe de viața de la palat, Haakon devine noul rege al Norvegiei la 52 de ani, după moartea tatălui său, Harald al V-lea, la 89 de ani. Fiul regelui defunct a recunoscut în autobiografia sa că statutul de membru al familiei regale îl făcea anxios încă din anii de școală și că a ales o universitate din California tocmai ca să fie cât mai departe de casă.
Haakon a plecat la Berkeley ca să fie cât mai departe de casă
Născut în 1973, Haakon este fiul lui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, odată cu urcarea pe tron a tatălui său, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe atribuții regale, pe măsură ce sănătatea lui Harald s-a deteriorat.
Deși s-a născut în familia regală, a mărturisit că i-a fost greu să accepte ce înseamnă asta. În copilărie prefera să rămână departe de atenția publică, iar despre anii de școală a scris în autobiografia publicată în 2023 că statutul îl apăsa. „La școală mă făcea anxios”, a scris Haakon.
Ruptura a venit la momentul studiilor. În loc să urmeze tradiția familiei și să meargă la Oxford, a ales Universitatea California, Berkeley, explicând că voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Acolo a descoperit scena muzicală și surfingul, activitate care avea să rămână importantă pentru el și la maturitate. „În apă, puteam fi eu”, a scris viitorul rege.
Cum a murit regele Harald al V-lea, după 35 de ani de domnie
Palatul regal din Oslo a anunțat că monarhul a încetat din viață în liniște, la ora locală 06:35, la spitalul național din capitala Norvegiei. Fusese internat pe 17 august pentru tratarea anemiei hemolitice, o afecțiune rară care duce la distrugerea globulelor roșii, iar Haakon preluase atunci atribuțiile de regent.
În ultimele 24 de ore, membri ai familiei regale au venit la spital pentru a-l vedea, în timp ce norvegienii au început să depună flori la palat. Harald a domnit 35 de ani și a rămas în memoria publicului drept „regele poporului”, un monarh care a deschis instituția și a devenit o figură de unitate în momentele grele.
Cea mai dificilă perioadă a domniei sale a venit după atacurile comise în iulie 2011 de extremistul Anders Behring Breivik, soldate cu 77 de morți: opt persoane în atacul cu mașină-capcană de la Oslo și alte 69, majoritatea adolescenți, în tabăra de tineret de pe insula Utøya. Discursurile lui de atunci au fost apreciate pentru apropierea față de victime și familiile acestora.
Povestea cu Mette-Marit, femeia care l-a scos din carapace
Întors în Norvegia în 1999, Haakon a cunoscut-o pe Mette-Marit Tjessem Høiby la un festival de muzică. Relația a stârnit controverse: ea nu provenea dintr-o familie aristocratică, era mamă singură și avea un trecut asociat scenei cluburilor de muzică house.
Presa a urmărit intens povestea, însă Harald al V-lea și regina Sonja au susținut cuplul. Nu întâmplător: Harald însuși se căsătorise cu o femeie din afara familiilor regale, după ce așteptase nouă ani acordul tatălui său.
Cei doi s-au căsătorit în 2001 și au împreună doi copii, prințesa Ingrid Alexandra și prințul Sverre Magnus. Mette-Marit mai are un fiu, Marius Borg Høiby, dintr-o relație anterioară. Haakon a descris-o pe soția sa drept opusul său din punct de vedere social. „Mette are un talent natural. Poate intra într-o încăpere și se poate înțelege cu toată lumea”, a scris el.
Noul rege preia coroana într-o monarhie zguduită de scandaluri
Momentul succesiunii prinde familia regală într-o perioadă complicată. Marius Borg Høiby a fost judecat pentru acuzații de viol și violență domestică, pe care le-a negat, iar în iunie a fost găsit vinovat pentru două dintre cele patru acuzații de viol și pentru o acuzație de violență domestică. A fost condamnat la patru ani de închisoare, însă sentința a fost contestată atât de el, cât și de procurori.
Ba mai mult, documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA au inclus corespondență prin e-mail între Mette-Marit și Jeffrey Epstein. Ea și-a cerut ulterior scuze și a descris relația drept o dovadă de „lipsă de discernământ”, potrivit G4Media.
Efectul se vede în cifre. Un sondaj realizat pentru cotidianul Aftenposten indica o scădere a sprijinului public pentru monarhie de la 72% în 2024 la 54%. Criticile nu l-au vizat însă în aceeași măsură pe Harald, rămas popular chiar și în momentele în care familia sa era în centrul controverselor.
Odată cu urcarea pe tron, Haakon devine al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă, linie care începe în 1905, când țara și-a declarat independența față de Suedia, iar norvegienii au ales prin referendum să păstreze monarhia. Dacă își va păstra numele regal, noul suveran va fi cunoscut drept Haakon al VIII-lea, având însă posibilitatea de a alege altul.
sursa: puterea