Politologul Aurelian Giugăl și sociologul Bogdan Bucur au vorbit despre necesitatea reformării administrației publice și despre problemele generate de menținerea unor localități depopulate, dar și despre dificultățile reorganizării acestora.
Politologul Aurelian Giugăl și jurnalistul Val Vâlcu au vorbit despre investițiile care se fac în sate depopulate și au spus că lucrările de amploare sunt inutile în sate în care numărul locuitorilor scade constant.
„Nu se fac studii de fezabilitate atunci când tragi conducta de gaz sau canalizarea în sate în care peste 15 ani nu vor mai fi locuitori. Nu mai bine îi plătește Guvernul o baterie fotovoltaică, o centrală, decât să îi ducă gaze? Că toată lumea vrea gaze. Lucrarea costă, utilitatea nu se vede, adică localitatea respectivă va fi goală în două decenii”, a spus jurnalistul Val Vâlcu.
„Eu am fost zilele trecute Buștenari, înainte de weekend. Buștenarii aparțin de comuna Telega și este un sat cu 600 de locuitori, unde se bagă gaze sau se fac lucrări ample de canalizare. Nici nu știm dacă peste 20-30 de ani acest Buștenari va mai exista, deși în a doua parte a secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea industriei de petrol, acolo trăiau oameni. (…)
Sunt foarte mulți oameni care locuiesc deja în Occident sau în orașe, ei doar au buletin fictiv la țară. Cele mai multe sate sunt populate doar cu bătrâni, ele vor dispărea și totuși se fac lucrări ample”, a spus Aurelian Giugăl.
Multe localități din România nu se pot susține singure
Sociologul Bogdan Bucur a vorbit despre problemele administrației publice și a spus că multe localități nu se pot susține singure
Acesta a criticat faptul că multe comune depopulate sunt menținute doar pentru a se păstra funcțiile de primari și a explicat că România are nevoie de reforme pentru reorganizarea administrației publice.
„Este foarte adevărat ce spune colegul meu și nu reușim să avem o… Eram tentat să spun o strategie de țară, dar cât de perisabil și cât de adus în batjocură a devenit acest termen încât nici nu-ți mai vine să-l folosești.
Printre meritele actualului Guvern, dacă este să fim cinstiți, se găsește și faptul că a încercat într-o manieră rațională să facă o investigație în ceea ce privește costurile funcționării administrației publice. Noi avem peste 80% dintre localități care nu se autosusțin. Ele nu au capacitatea de a-și plăti nici măcar costurile de a se autogestiona.
Drept urmare, atunci când discutăm despre dezvoltarea unor infrastructuri este evident că trebuie să ții cont de capacitatea unor localități de a se întreține, de a mai exista, de a fi funcționale din punct de vedere demografic. Adică suntem atât de înrobiți ideii că partidele vor cât mai mulți primari încât cred că vom avea localități… Iertați-mă, e o glumă, e umor negru ceea ce urmează să spun în continuare, dar cred că partidele noastre sunt în stare să țină primari peste localități goale doar ca să aibă primari!”, a spus Bogdan Bucur.
„Va fi primar peste un cimitir”
Sociologul a avertizat că România ar putea ajunge să aibă primari în localități aproape goale.
„Cred că vom ajunge la performanța de a avea primari aleși de 6-7-8-10 locuitori, în următorii câțiva ani, doar să avem primari, să ne lăudăm că avem cel mai mare număr de primari, căci partidele noastre funcționează, din păcate, după această logică care este cu totul, nu doar rudimentară, este un eșec politic pe de-a întregul.
Eu am un respect deosebit față de democrație și față de un om care este ales, dar nu poți să lași politica unei țări dependentă de niște oameni care sunt și ei, acolo, primari în niște comune”, a spus Bogdan Bucur.
„Va fi primar peste un cimitir”, a completat Val Vâlcu.
„Va fi primar peste un cimitir! Aici trebuie spus că Guvernul Bolojan a arătat aceste cifre și a încercat să introducă niște standarde privind sustenabilitatea unor localități. Ele trebuie să existe. Noi nu am făcut ceea ce Polonia a făcut (…). Polonia a făcut lucrul acesta cu mult timp înainte și a reorganizat administrația publică. România are nevoie de niște reforme structurale, pentru că ne vom prăbuși”, a spus Bogdan Bucur.
„Avem o clasă politică care este analfabetă”
Cei doi au vorbit și despre dificultatea reformării administrației publice și despre motivele pentru care politicienii evită reorganizarea localităților.
Bogdan Bucur a spus că este nevoie de consens politic pentru astfel de schimbări, iar Aurelian Giugăl a explicat că desființarea unor comune ar putea lăsa mulți angajați fără locuri de muncă și ar accentua problemele economice și sociale din zonele mai sărace.
„Cum faci o reformă atât de profundă, de importantă, care necesită un 60%, nu mai zic consens ca la Snagov?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Avem un răspuns cât se poate de simplu, de normal și de civilizat: prin consens politic. Bineînțeles că se poate, dar noi avem o clasă politică care este analfabetă cu totul.
Marea noastră problemă este că avem niște marionete conduse de cei care le-au pus în acele poziții și părerea mea este că acești oameni nu implementează reforme, modificări și lucruri sănătoase, nu că i-ar obliga cineva să n-o facă, dar sunt obișnuiți prin felul în care au ajuns acolo să nu facă nimic și să aștepte să li se șoptească în cască”, a spus Bogdan Bucur.
De ce evită politicienii reorganizarea administrativă
„Eu am altă opinie aici. Din punctul meu de vedere e o altă situație, adică, conștient sau inconștient, politicienii știu că aceste localități multe, peste 3.000, cele mai multe rurale, dar și orașe mici, întrețin o birocrație de stat, o funcționărime, creând în același timp și o supapă la ceea ce înseamnă crizele în teritoriu, pentru că altfel oamenii aceștia ar trebui să se vadă șomeri, foarte mulți din ei.
Dacă îi aduni pe toți în parte, atunci probabil criza s-ar adânci. Trebuie să găsești soluții pentru astea. Bun, le desființezi, dar ce urmează după? Din șase comune ai făcut una, dar vor fi foarte mulți oameni, înmulțit cu câte sunt… Să spunem că dispar 1.500 și înmulțești cu 70, ori câți au lucrat pe acolo, se duc spre 100.000.
Asta este, pe de o parte, și clientela de partid, dar în același timp este și o supapă pentru un capitalism inegal dezvoltat. Adică, pe lângă huburile economice care o duc bine și sunt economic viabile și foarte funcționale, ai aceste zone rămase în urmă. Ce te faci dacă acolo și mica inteligență locală rămâne pe bară? Ar trebui să-și ia desaga în spate și să plece, că nu poate să rămână șomer dacă are și el acolo o diplomă oarecare, a fost la primărie funcționar sau nu știu ce.
În localitățile astea mici, activitățile economice sunt de tip butic, adică ei n-o să se deschidă buticuri pentru toți și atunci s-ar crea o presiune probabil și mai mare. Adică antagonizarea politică care deja există ar fi și mai mare și atunci nu se mai leagă la cap cu asta și așteaptă cumva un deces natural care să vină așa în timp. Nu e o chestie neapărat conștientă, cineva a stat acolo într-o cameră și a făcut acest plan malefic, dar se întâmplă”, a spus Aurelian Giugăl la DC News.
sursa: dcnews