Elena Cristian a comentat principalele subiecte politice ale momentului, de la întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, până la nominalizarea unui premier de către președintele Nicușor Dan.
Elena Cristian, analist DC Business, a criticat lipsa de reacție a PNL și USR în urma întâlnirii dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, șefa CCR, și se întreabă ce poziție ar fi avut cele două partide dacă un premier PSD ar fi fost implicat într-o astfel de situație.
„Mă gândeam la întâlnirea despre care s-a tot vorbit în acest weekend și mă întrebam ce poziție ar fi luat PNL sau USR dacă o astfel de întâlnire ar fi avut loc între un alt premier, un premier PSD-ist sau o persoană care nu era din rândul PNL, pentru că există acel RUTI, acel Registru Unic al Transparenței Intereselor, unde trebuie trecută fiecare întâlnire pe care demnitarii o au, mai ales în interiorul instituțiilor publice, și în cazul în care acest lucru nu se întâmplă, ANI trebuie să se autosesizeze. Nu am văzut nicio reacție publică din acest punct de vedere”, a spus Elena Cristian.
Mie mi se pare că toate aceste lucruri se poartă în interes personal și în interes de partid, nu în ceea ce ar trebui să fie. Nici nu cred că le pasă atât de mult de banii PNRR. Mai este puțin până la 31 august și nu se întâmplă nimic în direcția asta, nu s-a întâmplat nimic și cred că pur și simplu încearcă fiecare să-și țină locul călduț cât mai multă vreme.
De exemplu, USR ce face în perioada asta? Încearcă să schimbe cât mai mulți dintre șefii instituțiilor subordonate ministerelor unde sunt miniștri USR și să-și pună propriii oameni acolo: directori de achiziții, directori generali, directori financiari. Ce pot și ei. Deci fiecare încearcă cumva să-și consolideze pozițiile și să-și vadă de treaba personală și de partid. Cam asta e tot. Nu văd o altă direcție”, a spus Elena Cristian la România TV.
Întâlnirile preşedintei Curţii Constituţionale a României (CCR) cu reprezentanţi ai autorităţii executive au ca obiect exclusiv aspecte care ţin de buna organizare, administrare şi desfăşurare a activităţii instituţiei, în limitele competenţelor prevăzute de lege, a precizat, duminică, CCR.
Conform sursei citate, funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale presupune, pe lângă atribuţii jurisdicţionale, şi atribuţii administrative, organizatorice şi de reprezentare, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
„În exercitarea acestor atribuţii, întâlnirile preşedintei Curţii Constituţionale cu reprezentanţi ai autorităţii executive au ca obiect exclusiv aspecte care ţin de buna organizare, administrare şi desfăşurare a activităţii instituţiei, în limitele competenţelor prevăzute de lege”, transmite CCR.
De asemenea, preşedinta Curţii reafirmă „ferm şi categoric” că nicio cauză aflată pe rolul Curţii nu face şi nu poate face obiectul unor discuţii în afara cadrului procedural şi legal în care aceasta urmează să fie soluţionată.
„Totodată, conduita constantă şi publică, precum reperele etice şi profesionale ale preşedintei Curţii Constituţionale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura şi obiectul demersurilor administrative desfăşurate în exercitarea atribuţiilor funcţiei”, a mai transmis CCR.