Ministerul Mediului ar trebui să ia decizia în termen de 60 de zile de la solicitare. Limitele ariei protejate ar urma să fie redesenate astfel încât în exteriorul acesteia să rămână întreaga amenajare hidroenergetică, inclusiv:- drumurile de acces;
- stațiile;
- rețelele de transport și distribuție;
- infrastructura aferentă proiectului.
Între noua limită a ariei și amenajarea hidroenergetică ar trebui păstrată o zonă-tampon cu o lățime minimă de 100 de metri.
CCR a stabilit că această derogare vizează ariile naturale protejate de interes național, nu și siturile Natura 2000. Nicușor Dan cere însă ca distincția să fie înscrisă expres în lege, deoarece aceeași suprafață poate face parte simultan din ambele categorii.
Nicușor Dan: Proiectele vechi nu pot fi reactivate automat
Una dintre principalele obiecții ale președintelui privește criteriul istoric folosit de lege.
Potrivit cererii de reexaminare, existența unei hotărâri de Guvern sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 dovedește doar că investiția a fost aprobată la vremea respectivă. Nu demonstrează însă că proiectul mai este viabil tehnic, util energetic și sustenabil economic după aproape două decenii.
„Legea nu condiționează aplicarea derogării de verificarea situației juridice actuale a investiției, a stadiului fizic al lucrărilor, a costurilor și duratei necesare finalizării, a capacității suplimentare ce poate fi efectiv pusă în funcțiune, a existenței unor soluții tehnice alternative ori a raportului dintre beneficiul energetic urmărit și impactul asupra patrimoniului natural”, argumentează șeful statului.
Nicușor Dan avertizează că derogarea nu are un termen-limită. Teoretic, aceasta ar putea permite reactivarea, la un moment nedeterminat, a unor investiții aprobate chiar în perioada comunistă, fără o evaluare actualizată a costurilor și beneficiilor.
Președintele cere ca fiecare proiect să fie analizat individual, pe baza unor date tehnice, economice, energetice și de mediu actuale.
O procedură mai simplă pentru investiții decât pentru o corectură tehnică
Administrația Prezidențială identifică și un paradox în forma actuală a legislației.
Pentru simpla corectare a unei erori de delimitare a unei arii naturale protejate, legea actuală cere:
- un studiu științific;
- avizul Consiliului Științific;
- avizul Academiei Române;
- aprobarea prin hotărâre de Guvern.
În schimb, noua derogare ar permite scoaterea unor suprafețe din aria protejată pentru o investiție hidroenergetică printr-o procedură mai simplă, derulată de Ministerul Mediului în cel mult 60 de zile, fără ca toate aceste garanții să fie prevăzute expres.
„Se conturează astfel un dezechilibru între intensitatea intervenției și garanțiile procedurale care o însoțesc”, arată Nicușor Dan.
Președintele solicită introducerea unei fundamentări științifice și a unor avize de specialitate cel puțin echivalente celor cerute pentru modificările pur tehnice.
Excepțiile de la evaluarea de mediu, puse din nou sub semnul întrebării
O altă prevedere controversată exclude de la aplicarea Legii privind evaluarea impactului asupra mediului proiectele care au ca obiectiv unic apărarea, securitatea națională sau reacția la situații de urgență, dacă sunt desemnate astfel prin hotărâri CSAT.
Sunt exceptate și capacitățile existente de producere ori transport al energiei electrice aflate în arii protejate, atunci când sunt supuse unor lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.
Președintele susține că această ultimă excepție este prea largă. Mentenanța obișnuită poate să nu producă efecte relevante asupra mediului, însă o retehnologizare sau modernizare poate presupune creșterea puterii, modificarea debitelor, extinderea rețelelor ori lucrări constructive ample.
Legea nu definește aceste tipuri de intervenții și nu explică dacă exceptarea privește numai instalația principală sau și barajele, captările, drumurile, stațiile și infrastructura auxiliară.
Nicușor Dan propune eliminarea sau restrângerea excepției și introducerea unei verificări preliminare pentru lucrările care pot modifica parametrii instalației ori impactul asupra mediului.
Președintele invocă riscul unor noi procese și blocaje
Șeful statului mai arată că, între momentul inițierii legii și august 2026, cadrul juridic a fost modificat prin mai multe acte normative. Au apărut inclusiv zonele prioritare pentru biodiversitate și alte proiecte legislative privind investițiile hidroenergetice de securitate națională.
Pentru aceeași hidrocentrală ar putea deveni aplicabile simultan:
- regimul ariilor naturale protejate;
- regulile pentru siturile Natura 2000;
- evaluarea impactului asupra mediului;
- legislația privind protecția speciilor;
- normele din domeniul apelor;
- regimul zonelor prioritare pentru biodiversitate;
- legislația specială privind proiectele energetice strategice.
În loc să simplifice finalizarea investițiilor, suprapunerea acestor regimuri poate produce „incertitudine în aplicare, competențe concurente, acte administrative dificil de corelat și, în cele din urmă, noi litigii”, avertizează președintele.
Nicușor Dan cere Parlamentului să analizeze construirea unui cadru legislativ unitar, cu proiectele vizate nominalizate, competențe clare și aceleași garanții de mediu pentru toate investițiile.
Parlamentul decide dacă modifică sau păstrează legea
Cererea de reexaminare nu înseamnă abandonarea definitivă a hidrocentralelor și nici anularea legii. Parlamentul trebuie să redeschidă dezbaterea și poate accepta integral, parțial sau poate respinge observațiile președintelui.
Inițiatorii și susținătorii actului normativ afirmă că investițiile sunt necesare pentru creșterea producției interne de energie, echilibrarea sistemului și reducerea dependenței de importuri.
După decizia CCR din iunie, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre inițiatori, saluta public deblocarea legii și acuza ONG-urile de mediu și USR că ar împiedica dezvoltarea energetică a țării.
Organizațiile de mediu susțin, în schimb, că finalizarea unor proiecte vechi ar produce pagube disproporționate asupra habitatelor și că aportul lor energetic nu justifică eliminarea garanțiilor de protecție.
Solicitarea transmisă pe 12 august deschide astfel o nouă rundă a confruntării dintre necesitatea suplimentării producției de energie și obligația protejării patrimoniului natural.
sursa: stiripesurse
