Serviciile de informații ale SUA și-au revizuit evaluările privind riscul unui conflict direct între Rusia și NATO și consideră acum că Vladimir Putin ar putea încerca, în următorii ani, să testeze Alianța printr-un atac limitat asupra unui stat membru. Potrivit unui raport citat de The Wall Street Journal, un astfel de scenariu ar putea deveni posibil chiar din această toamnă și până în 2029, deși probabilitatea unei incursiuni militare rămâne, deocamdată, redusă.
Până recent, evaluarea Washingtonului era că Moscova nu va provoca în mod direct NATO cât timp este implicată în războiul din Ucraina. Însă oficialii americani spun că această concluzie s-a schimbat în cursul acestui an, pe fondul dificultăților întâmpinate de Rusia pe front și al presiunilor tot mai mari asupra lui Vladimir Putin de a obține ceva ce ar putea fi considerat o victorie pentru popolația rusă. Armata Rusă continuă să înregistreze pierderi importante, în timp ce atacurile cu drone ale Ucrainei provoacă pagube tot mai mari infrastructurii energetice și militare din Rusia.
Potrivit evaluărilor americane, Moscova nu ar urmări o invazie de amploare a unui stat NATO, deoarece aceasta ar declanșa aproape sigur aplicarea Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care obligă toate statele membre să considere un atac împotriva unuia dintre ele drept un atac împotriva întregii alianțe. În schimb, Rusia ar putea încerca acțiuni mai greu de încadrat juridic și militar, menite să testeze reacția Alianței fără a provoca imediat un răspuns colectiv.
Printre scenariile analizate se numără atacuri cibernetice asupra infrastructurii unui stat membru, operațiuni hibride desfășurate de grupuri armate fără însemne oficiale, sabotaje sau chiar o incursiune militară limitată într-o zonă de frontieră de pe flancul estic al NATO. Scopul unui astfel de demers ar fi să verifice dacă statele aliate reacționează unitar și rapid sau dacă apar diviziuni politice în interiorul alianței.
Oficialii occidentali afirmă că există deja semne ale unor astfel de teste. În ultimii ani, rachete rusești au ajuns accidental sau deliberat pe teritoriul Poloniei, iar drone rusești au pătruns și s-au prăbușit în România, incidente care au ridicat întrebări privind modul în care NATO ar răspunde unor provocări limitate sau ambigue.
Avertismente similare au fost lansate și de oficiali europeni. Șeful armatei germane, generalul Christian Freuding, declara în iunie că Rusia ar putea dobândi capacitatea de a ataca state NATO în următorii trei ani. În același timp, ministrul lituanian al Apărării a avertizat că Moscova ar putea organiza atacuri “sub steag fals”, folosind drone de fabricație ucraineană pentru a lovi infrastructură din statele baltice și a crea confuzie asupra responsabilității.
Noua evaluare americană apare și într-un moment în care Washingtonul este preocupat de diminuarea stocurilor unor muniții și sisteme de apărare considerate esențiale într-un eventual conflict cu Rusia sau China. Potrivit presei americane, livrările de armament către Ucraina și operațiunile militare desfășurate împotriva Iranului au redus rezervele unor sisteme precum rachetele Patriot, THAAD, Stinger, ATACMS. Administrația Trump respinge însă aceste informații și susține că armata americană dispune în continuare de suficiente resurse pentru a-și îndeplini toate obiectivele strategice.
În paralel, Ucraina avertizează că livrările occidentale de rachete pentru apărarea antiaeriană au scăzut semnificativ în acest an, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice și drone asupra orașelor ucrainene. Oficialii americani se tem că, dacă presiunea asupra Moscovei va continua să crească, Kremlinul ar putea încerca să obțină un avantaj politic și strategic printr-o provocare limitată la adresa NATO, mizând pe faptul că alianța ar ezita să răspundă militar în cazul unor atacuri hibride sau de mică amploare.
sursa: biziday