Dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador, a explicat, la interviurile DC Medical și DC News, cum putem afla care este “vârsta” inimii noastre.
“Avem vârsta inimii noastre” – este o expresie folosită frecvent pentru a descrie faptul că sănătatea cardiovasculară nu coincide întotodeauna cu vârsta din buletin. O inimă bine “antrenată” și un sistem cardiovascular sănătos pot “întări” organismul, în timp ce sedentarismul, hipertensiunea, colesterolul crescut sau fumatul pot face inima să fie biologic “mai bătrână” decât arată actele.
În acest context, dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador, a explicat, la interviurile DC Medical și DC News, ce este testul de efort cardio-pulmonar și ce presupune.
“Avem metafora: O persoană are vârsta inimii sale. Cum se compară starea de sănătate a sistemului cardiovascular cu vârsta cronologică, cea din buletin?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
“Și pentru această situație avem dezvoltată o investigație în ambulatorul nostru. Este testul de efort cardio-pulmonar care evaluează sigur capacitatea de efort, răspunsul sugestiv de ischemie la efort și acea măsurătoare care este foarte la modă în zilele noastre – VO2max – capacitatea maximă de a consuma oxigenul de către organismul nostru în timpul unui efort maxim. Această valoare este un indicator al sănătății inimii și al longevității. Este un indicator al riscului de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare. Este o măsurătoare care, din fericire, se poate îmbunătăți. Dacă lipoproteina (a) de exemplu, nu o putem modifica, este un bagaj genetic pe care îl moștenim, această valoare de la testul de afort cardio-pulmonar se poate îmbunătăți prin antrenament fizic.
Cum se efectuează testul de efort cardio-pulmonar și ce presupune
Testul de cardio-pulmonar este o investigație care se efectuează în ambulatorul clinicii de cardiologie, unde pacientul urmează să efectueze pe o bandă rulantă un efort calculat. Sunt protocale specifice pe care le urmează.
Practic el trebuie să meargă pe o bandă rulantă aproximativ 10-15 minute cu o mască de oxigen pe față, timp în care se urmăresc modificările care pot să apară pe EKG, pentru că este monitorizat tot timpul EKG-ul său, deci practic ne interesează cum se demască inima în timpul efortului și în același timp se fac măsurători ale capacității pulmonare, iar la sfârșit aparatul calculează automat această valoare care ne interesează pe noi și care practic este un criteriu de prognostic pentru afecțiuni cardiovasculare, pe care pacientul îl are la acel moment, dar, repet, poate fi schimbat, se poate meliora”, a spus dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador.
Cardiacii au voie să facă efort fizic?
“Ați spus că după testele de efort, dacă rezultatele nu sunt bune, le poți îmbunătăți prin antrenament. Cu ceva vreme în urmă cardiacilor le era recomandat să evite efortul fizic”, a punctat Val Vâlcu.
“Așa e, este o observație foarte bună, aveți dreptate. Recomandările de efort fizic se fac în mod ajustat. Testul de efort cardio-pulmonar se adresează persoanelor care sunt investigate pentru un screening cardiac la care nu se cunoaște neapărat o patologie cardiacă. În funcție de rezultatul acestei investigații, dacă se identifică o patologie cardiacă sau o patologie pulmonară, atunci sigur că investigațiile suplimentare vor merge în acea direcție.
Dacă persoana respectivă este interesată de capacitatea sa de efort și de cum își poate îmbunătăți capacitatea de efort, ea aflându-se de altfel într-o stare bună de sănătate a inimii, atunci se fac recomandări pentru pentru antrenamente personalizate, fie de către medicul de medicină sportivă, fie de către medicul de recuperare.
Persoanele cardiace care până acum aveau recomandarea de a evita efortul fizic… această recomandare trebuie un pic modificată, în sensul în care noi încurajăm mișcarea fizică efectuată în mod regulat, dar controlat. Scopul acestor pacienți este de a-și îmbunătăți capacitatea de efort, autonomia și desigur de a-și recăpăta încrederea după un eveniment coronarian”, a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador.
sursa: dcnews