Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți, cu motorina ajunsă în unele stații la peste 10 lei pe litru, alimentează temerile privind o posibilă criză în economie.
Prețurile carburanților au continuat să crească în ultimele luni, iar în unele benzinării motorina ajuns sau chiar a depășit pragul psihologic de 10 lei pe litru. În acest context, tot mai multe voci atrag atenția asupra impactului pe care fiscalitatea îl are asupra prețurilor de la pompă și asupra efectelor în lanț pe care scumpirile le pot avea asupra întregii economii, de la costurile de transport până la prețurile alimentelor și ale altor bunuri de consum. Elena Cristian, analist DC Business, a comentat subiectul într-o intervenție la România TV, în emisiunea moderată de jurnalista Violeta Romanescu.
“Statului nu-i convine să scadă acciza, pentru că nu ar mai avea încasările necesare. În același timp, nu cred că o să-i convină să înceapă în România o criză majoră. O criză a carburanților ar însemna un blocaj total al economiei. Nu vor mai încasa deloc. Dacă domnul Bolojan nu are o viziune pe termen lung sau măcar pe termen mediu în legătură cu tot ceea ce se întâmplă în acest moment în România, atunci cu toții vom plăti înzecit față de ce se întâmplă acum. Eu cred că a existat o lipsă de strategie încă de la începutul acestei crize, pentru că noi vorbim din februarie de ea. Nu am văzut o strategie clară în acest sens, niște direcții clare, cum și-au asumat alte țări. Foarte multe țări au luat decizia scăderii TVA-ului, tocmai pentru că acest lucru se vede imediat în încasările din prețul de la pompă. Acciza nu se vede, pentru că ea se calculează cu totul altfel, și nu s-ar fi simțit în prețul zilnic, pe care îl plătim cu toții. Pe mine, ceea ce mă șochează, chiar dacă s-au spus foarte multe lucruri din punct de vedere tehnic, este lipsa de responsabilitate. Mă șochează faptul că acești oameni se leagă cu lanțurile de niște fotolii călduțe, unde lor le este bine și, cu siguranță, nu își plătesc plinul de benzină sau de motorină, nu se duc niciodată ei să stea la coadă să facă plinul, și nu se gândesc ce se va întâmpla cu întreaga economie a României, economie pe care ei se bazează în acest moment ca să li se plătească toate privilegiile. Pe lângă toate acestea, din cauza crizei la pompă, vor crește prețurile la raft, coșul zilnic se va diminua ca număr de produse, oamenii vor consuma mai puțin, iar atunci când o vor face, va fi cu mai mulți bani”, a spus Elena Cristian, analist DC Business.
Cum încearcă Guvernul să rezolve problema?
În timp ce experții critică politica fiscală aplicată carburanților, Ministerul Energiei afirmă că prioritatea imediată rămâne asigurarea aprovizionării constante a pieței interne.
”Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, și secretarul general al ministerului, Sorin Elisei, au avut astăzi un comandament de lucru cu reprezentanții companiilor din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți.
Aprovizionarea constantă cu combustibil a pieței interne a fost tema discuției de la Palatul Victoria.
A fost analizată situația în continuă dinamică și posibile soluții de intervenție, potrivit pârghiilor legale pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești.
Companiile au dat asigurări că au capacitatea de a acoperi cererile pentru perioada următoare și nu anticipează dificultăți majore sau discontinuități în asigurarea cantităților necesare pieței românești.
Sunt înregistrare anumite întârzieri în transportul pe cale ferată dinspre terminalul Oil Terminal către depozitele din țară, însă există soluții pentru eficientizarea transportului intern, în scopul asigurării aprovizionării cu carburanți la nivel național.
Guvernul, în strâns dialog cu companiile de profil, actionează pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești”, a anunțat Guvernul, în urmă cu scurt timp, printr-un comunicat.
La întâlnire au participat reprezentanți ai companiilor Petrom, Socar, MOL Romania, Lukoil, Oscar, Rompetrol.
Portița din legea carburanților: Cum ar putea apărea “noii băieți deștepți din Energie”, cu aprobarea Ministerului. Ce se întâmplă cu exporturile
Asociaţia Energia Inteligentă a analizat propunerile care au fost discutate în Parlament pentru reducerea impactului preţului la pompă şi vine cu observaţii.
Astfel, conform lui Dumitru Chisăliţă, declararea unei situaţii de criză pe piaţa ţiţeiului pe o perioadă de 3 luni nu este o variantă viabilă, iar realizarea exportului de motorină doar cu acordul ministerului cu atribuții în domeniul economic și ministerul de resort deschide un “teren fertil pentru noii băieţi deştepţi din energie”. Asta în condiţiile în care în perioada ianuarie-aprilie 2026, România a exportat aproximativ 13% din motorina produsă, mai ales în ţări unde îşi au sediul companiile care vând în România, cum ar fi Austria (n.r. OMV) sau Ungaria (nr. MOL).
Exportul de motorină, “barieră cu uşa din spate deschisă”, spune AEI
Conform unui comunicat al AEI, semnat de preşedintele Dumitru Chisăliţă, “proiectul introduce obligativitatea obținerii unui acord prealabil pentru noile contracte de export și pentru vânzările intracomunitare de motorină. Contractele deja încheiate rămân însă neatinse. Prezentată drept măsură de protejare a aprovizionării României, prevederea riscă să fie, în realitate, aproape inutilă economic și extrem de periculoasă instituțional.
România în ianuarie – aprilie 2026 a exportat cca. 13% din producția de motorină aceleiași perioade, în special în țările unde companiile cu sediul în România au sediul.
Dacă volume importante sunt deja contractate, motorina va continua să plece din țară. Statul va controla doar ce a rămas necontractat, adică exact partea marginală a pieței. În schimb, operatorii care au anticipat măsura și au încheiat contracte în avans primesc un avantaj competitiv enorm.
Aici apare terenul fertil pentru noii „băieți deștepți” din energie.
Cine va acorda aprobările? În baza căror criterii? În cât timp? Va exista o cantitate minimă obligatorie pentru piața internă? Va fi publicată identitatea solicitanților, volumul aprobat și motivarea refuzurilor? Proiectul nu trebuie să lase aceste întrebări la discreția unui ministru sau a unei comisii numite politic.
În lipsa unor criterii obiective, două firme aflate în situații identice pot primi răspunsuri diferite. Una va putea vinde motorină în străinătate la un preț avantajos, cealaltă va rămâne blocată pe piața internă. Un simplu acord administrativ se poate transforma astfel într-un activ comercial extrem de valoros, distribuit de stat unor operatori selectați.
Mai există și o problemă europeană, vânzările intracomunitare fac parte din libera circulație a mărfurilor. Restricțiile pot fi justificate de securitatea aprovizionării numai dacă sunt necesare, proporționale, transparente și nediscriminatorii, nu printr-un mecanism arbitrar de aprobare.
Dacă există deficit real, România trebuie să stabilească transparent necesarul intern, stocul de siguranță și cantitatea temporar indisponibilă pentru export.
Altfel, măsura nu oprește exporturile. Le împarte între cei care au avut informația la timp și cei care vor obține semnătura potrivită”, a mai transmis AEI.
Ce ar trebui, de fapt să se întâmple?
“România nu ar trebui să interzică exporturile și nici să le condiționeze de semnătura unui ministru. Soluția pragmatică este instituirea unei obligații temporare și proporționale de asigurare a pieței interne, aplicată transparent tuturor producătorilor și importatorilor, înainte de introducerea oricărei restricții asupra circulației motorinei.
Fiecare operator ar trebui să mențină în România o cantitate minimă de motorină, calculată în funcție de cota sa din piața internă și de vânzările medii din ultimele 30–90 de zile. Obligația nu ar însemna vânzarea produsului la un preț impus, ci păstrarea sa fizică disponibilă pentru consumatorii români și pentru sectoarele esențiale”, a precizat Dumitru Chisăliţă.
Situaţie de criză pe piaţa ţiţeiului timp de 3 luni. Propunerea legislativă este criticată
“Noul proiect de lege propune declararea crizei pe piața petrolieră pentru trei luni. Este încă o dovadă că România nu administrează crizele, ci improvizează după ce acestea au început.
O criză petrolieră nu se declanșează prin votul Parlamentului și nu dispare automat după 3 luni. Poate izbucni în câteva ore, prin oprirea unei conducte, blocarea unui terminal, închiderea unei strâmtori sau avarierea unei rafinării. Până când parlamentarii sunt convocați, proiectul este redactat, avizat, votat, promulgat și publicat, combustibilul poate lipsi deja din anumite regiuni.
Mai grav, proiectul declară criza fără să definească riguros momentul declanșării sale. Este suficientă creșterea prețului? Trebuie să existe o reducere fizică a importurilor? Câte zile de stoc trebuie să mai aibă România? Ce deficit justifică intervenția statului? Cine verifică datele și cine stabilește că pericolul a trecut?
Fără asemenea praguri, „criza” devine o noțiune politică, iar cele trei luni reprezintă un cec în alb acordat Guvernului”, transmite AEI.
Soluţia AEI, o lege permanentă a securităţii energetice
“România are nevoie de o lege permanentă a securității energetice, nu de câte o lege făcută pe genunchi pentru fiecare nou șoc. Aceasta trebuie să stabilească niveluri clare – alertă timpurie, alertă, criză și urgență severă – împreună cu măsurile aplicabile și condițiile obligatorii de încetare.
În centrul sistemului trebuie să existe un Dispecerat Național de Securitate Energetică, activ 24 de ore din 24, care să urmărească importurile, rafinăriile, stocurile reale, consumul, rutele alternative, capacitatea Portului Constanța și apariția penuriilor regionale.
Parlamentul trebuie să facă legile. Dispeceratul trebuie să gestioneze operativ criza.
O țară serioasă nu așteaptă să rămână fără motorină pentru a convoca parlamentarii. Identifică pericolul din timp, intervine în ore și ridică măsurile imediat ce riscul a dispărut. România face exact invers, mai întâi apare criza, apoi începe să scrie legea”, spune AEI.
Iluzia plafonării adaosului comercial
În Parlament se va dezbate şi o plafonare a adaosului comercial la nivelul din 2025, dar AEI spune că aceasta oferă doar iluzia unui preţ controlat.
“Plafonarea adaosului comercial oferă doar iluzia unui preț controlat. Pe termen scurt poate reduce prețul la pompă, dar ulterior distorsionează aprovizionarea, concurența și transmiterea ieftinirilor internaționale către consumatori”, spune AEI.
Asociaţia semnalează şi mai multe probleme care vor veni din această plafonare, printre care descurajarea importurilor, riscul de penurie, tratamentul inegal aplicat operatorilor, reducerea concurenţei, dar şi o protecţie doar temporară pentru consumatori.
“O soluție mai bună decât plafonarea rigidă ar fi un mecanism în două trepte: transparență obligatorie în condiții normale de criză și „cost-plus” numai ca intervenție temporară, atunci când piața nu mai funcționează concurențial.
Fiecare operator ar trebui să afișeze și să raporteze: prețul de achiziție sau costul recunoscut al produsului; costurile logistice și de stocare; acciza și TVA; marja comercială agregată; prețul final; evoluția marjei față de media ultimelor 30–90 de zile.
Această transparență ar permite consumatorilor, Consiliului Concurenței și ANAF să vadă cine transferă corect scăderea cotațiilor și cine mărește nejustificat marja.
Totuși, simpla afișare nu este suficientă. Trebuie sancționate: raportarea unor date false; ascunderea costurilor între firme afiliate; mutarea artificială a marjei de la o verigă la alta; nerespectarea obligației de actualizare; practicile concertate și majorările nejustificate.
Nu trebuie amendată o marjă mare doar pentru că este mare, ci manipularea costurilor, lipsa justificării și comportamentele anticoncurențiale”, a explicat AEI.
“Acciza dinamică – singura măsură care poate reduce efectiv prețul fără să distrugă piața”
Conform AEI, o singură măsură propusă poate duce la reducerea preţului fără efecte negative în piaţă.
“Reducerea temporară a accizei la motorină este cea mai coerentă măsură din proiect. Spre deosebire de plafonarea adaosului, nu comprimă artificial marjele, nu descurajează importurile și nu obligă operatorii să comercializeze în pierdere. Statul renunță temporar la o parte din propriile încasări, iar reducerea poate ajunge direct în prețul plătit de șofer.
Experiența din aprilie–iunie 2026 confirmă potențialul instrumentului, reducerea accizei cu 30 bani/litru a produs un efect fiscal total de aproximativ 36 bani/litru, incluzând TVA, cu un impact bugetar estimat la 610 milioane lei.
Problema nu este principiul, ci formularea. Expresia „va putea fi redusă între 5% și 25%” este prea vagă. Cine decide procentul? După ce indicatori? La ce preț? Pentru cât timp? O asemenea redactare riscă să transforme acciza dinamică într-o acciză politică”, subliniază AEI.
Astfel, spune AEI, reducerea aceasta trebuie să ajungă la pompă.
“Scăderea accizei nu garantează singură ieftinirea dacă operatorii măresc simultan marjele. De aceea, propunerea AEI de la punctul 3, concomitent cu acțiunile Consiliul Concurenței și ANAF , care trebuie să compare prețurile fără taxe înainte și după activare. Reținerea nejustificată a avantajului fiscal trebuie investigată și sancționată.
Revenirea accizei trebuie făcută gradual, după menținerea indicatorilor sub prag timp de cel puțin 20–30 de zile. Altfel, șoferii vor suporta scumpiri bruște la fiecare fluctuație.
Acciza dinamică este o măsură bună numai dacă este automată, transparentă și predictibilă. Legea trebuie să conțină formula, nu doar permisiunea acordată Guvernului de a decide când și cât binevoiește să reducă.”, completează AEI.
sursa: dcnews