Actele normative adoptate de Guvernul României în sedinta din 23 iulie 2026

INFORMAŢIE DE PRESĂ privind actele normative adoptate în ședința  Guvernului României din 23 iulie 2026

1. HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Strategiei naţionale pentru conservarea biodiversităţii 2026 – 2030

Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 asigură alinierea României la cadrul global și european în domeniu și stabilește direcții clare de acțiune pentru perioada 2026–2030.

Adoptarea acestui document reprezintă un jalon asumat de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (Jalonul 31), iar neîndeplinirea acestui angajament ar fi atras o penalitate financiară în valoare de 972.455.220 euro.

În concordanță cu orientările Cadrului Global Kunming–Montreal, România urmărește, pentru perioada 2026–2030, contribuția la realizarea celor patru obiective strategice stabilite la nivel global:

• Conservarea și restaurarea ecosistemelor, reducerea riscului de extincție și menținerea diversității genetice;
• Utilizarea durabilă a biodiversității;
• Accesul la resurse genetice și împărțirea echitabilă a beneficiilor;
• Consolidarea mijloacelor de implementare (finanțare, capacitate instituțională, cercetare).

În cadrul acestor direcții, strategia stabilește 11 obiective generale naționale, care contribuie la atingerea țintelor Cadrului Global (KM-GBF) și reflectă prioritățile interne.

Strategia include obiective naționale și operaționale, transpuse într-o anexă unică ce integrează Planul Național de Acțiune și elementele de monitorizare. Aceasta reprezintă instrumentul operațional esențial pentru implementarea coerentă a obiectivelor și cuprinde:

• acțiuni concrete;
• instituții responsabile;
• termene de implementare;
• surse de finanțare;
• indicatori de rezultat și performanță;
• ținte/rezultate așteptate;
• corelarea cu țintele Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal;
• periodicitatea monitorizării.

Principalele direcții de intervenție vizează:

• extinderea și consolidarea rețelei de arii naturale protejate în conformitate cu țintele de 30% și 10%;
• restaurarea ecosistemelor degradate;
• îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor;
• controlul speciilor alogene invazive;
• integrarea biodiversității în sectoare precum agricultură, silvicultură, energie și infrastructură;
• dezvoltarea cadrului de monitorizare și raportare;
• consolidarea capacității instituționale și a mecanismelor de finanțare.
• Implementarea planului va fi monitorizată periodic pe baza indicatorilor de performanță, precum și prin evaluări intermediare realizate de autorităților responsabile. Acest proces va permite identificarea dificultăților, ajustarea obiectivelor și adaptarea acțiunilor în funcție de evoluția stării biodiversității și noile reglementări naționale și europene.

  Strategia a fost elaborată printr-un proces participativ, care a implicat autorități publice centrale, instituții de cercetare, organizații neguvernamentale, experți în domeniul biodiversității.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Strategiei pentru o mai bună reglementare 2026 – 2034

Executivul a aprobat Strategia pentru o mai bună Reglementare 2026-2034, document care instituie un cadru strategic integrat pentru îmbunătăţirea procesului de reglementare la nivelul administrației publice, orientat către fundamentarea deciziilor pe baze analitice solide, creșterea transparenței și a participării părților interesate, precum și consolidarea coordonării politicilor publice.

Strategia stabilește, pentru următorii ani, modul în care sunt pregătite, consultate și evaluate deciziile publice. Este un angajament ferm pentru o guvernare transparentă, bazată pe date și deschisă către cetățeni și mediul de afaceri.

Strategia este coordonată de Secretariatul General al Guvernului și angajează întreaga administrație centrală. Implementarea se realizează printr-un plan de acțiune cu măsuri, termene, responsabili și indicatori, monitorizat periodic. Strategia continuă reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și aliniază România la standardele Comisiei Europene și ale OCDE în materie de o mai bună reglementare.

Obiectivul principal îl reprezintă adoptarea unor decizii publice de calitate, luate în mod transparent și în beneficiul cetățenilor și al unei economii competitive.

Documentul pune un accent mult mai mare pe calitatea reglementării, care devine astfel o prioritate strategică a guvernării. România construiește un sistem de reglementare anticipativ și coerent, capabil să răspundă transformărilor economice, tehnologice și sociale. Deciziile publice vor fi fundamentate pe date și pe evaluarea impactului. Părțile interesate vor fi implicate activ, încă din etapele timpurii ale procesului decizional.

Reglementarea inteligentă este un motor al competitivității. Un cadru normativ stabil, simplu și predictibil reduce costurile de conformare, încurajează inițiativa economică și atrage investiții. Dezideratul este reducerea poverii administrative și a riscurilor investiționale prin predictibilitatea deciziilor publice. Astfel, politica de reglementare susține direct competitivitatea economiei românești.

Strategia întărește rolul consultării publice în procesul decizional. Platforma informatică ”e-consultare.gov.ro” devine punctul unic de acces la toate consultările publice ale administrației centrale. În acest sens, în mod concret:

cetățenii și mediul de afaceri vor găsi într-un singur loc toate proiectele de acte normative aflate în dezbatere publică;

• consultarea va începe mai devreme, încă din faza de definire a problemelor și a soluțiilor, nu doar la finalul procesului;

• contribuțiile primite și modul în care au fost valorificate vor fi publicate și urmărite sistematic;

inițiativele normative vor putea fi urmărite de la planificare, prin Planul Anual de Lucru al Guvernului, până la adoptare;

• performanța consultării publice va fi măsurată prin date publice, disponibile în tabloul de bord al platformei;

• vizibilitatea platformei va crește prin acțiuni permanente de informare și promovare, pentru o participare cât mai largă.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind procedura de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare şi încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire şi la beneficiul de tranziţie pentru persoanele adulte cu handicap

Persoanele adulte cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice în cadrul procesului de dezinstituționalizare și integrare în comunitate vor beneficia de sprijin financiar pentru locuire și pentru tranziția către o viață independentă. În acest sens, Guvernul a aprobat procedura de acordare, suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și beneficiul de tranziție, stabilind cadrul necesar pentru accesarea acestor forme de sprijin.

Hotărârea reprezintă ultimul act secundar subsecvent Legii nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, completând cadrul normativ necesar implementării măsurilor prevăzute de lege în procesul de dezinstituționalizare.

Decizia reprezintă un pas esențial în reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități, asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 383).

Proiectul stabilește categoriile de persoane adulte cu handicap care pot beneficia de aceste măsuri de sprijin financiar.

Beneficiul pentru locuire se acordă lunar în limita unui salariu minim brut pe țară și acoperă cheltuielile de administrare a locuinței, inclusiv utilitățile, iar beneficiul de tranziție are valoarea a două salarii minime brute pe țară și acoperă cheltuielile necesare la părăsirea centrului rezidențial și instalarea în comunitate, precum și situațiile de urgență apărute în primele 12 luni de la dezinstituționalizare.

Pentru perioada 2027-2029, sumele vor fi asigurate din  fonduri externe nerambursabile, iar ulterior, de la bugetul de stat.

Plățile vor fi efectuate prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC-uri) județene/de sector, în baza unei evaluări a nevoilor individuale ale fiecărei persoane și în limita bugetelor alocate conform deciziilor Comisiei Europene.

Majoritatea persoanelor care părăsesc sistemul rezidențial au trăit perioade lungi în instituții și nu dispun de resurse financiare, locuință proprie, bunuri de bază sau experiența gestionării unei gospodării, astfel că fără un sprijin financiar direct și rapid, riscurile de excluziune socială, acumulare de datorii, pierdere a locuinței sau reinstituționalizare sunt extrem de ridicate.

Conform datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, 5.411 persoane adulte cu dizabilități din cele 15.903 aflate în prezent în centre rezidențiale sunt supuse procesului de dezinstituționalizare și integrare în comunitate, iar obiectivul pentru anul 2030 este reducerea treptată a numărului de persoane din centrele rezidențiale până la maximum 10.350.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul ocupării forței de muncă

Procedurile necesare prin care tinerii NEET, persoanele vulnerabile și angajatorii vor putea beneficia de măsurile de sprijin pentru ocuparea forței de muncă au fost aprobate de Executiv.

Hotărârea modifică și completează unele acte normative în domeniul ocupării forței de muncă, prin care se va asigura aplicarea unitară a măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Prin OUG nr. 11/2026 au fost introduse o serie de măsuri menite să faciliteze accesul pe piața muncii și să sprijine ocuparea persoanelor vulnerabile. Printre cele mai importante amintim acordarea unei prime de stabilitate pentru tinerii NEET care se angajează pentru prima dată pe perioadă nedeterminată, extinderea categoriilor de persoane pentru care angajatorii pot beneficia de subvenții la încadrare, creșterea pragului de vârstă de la 45 la 50 de ani pentru șomerii sprijiniți prin aceste măsuri, includerea întreprinderilor sociale de inserție între angajatorii de inserție, clarificarea noțiunii de persoană aparținând unui grup vulnerabil, precum și digitalizarea și simplificarea accesului la serviciile publice de ocupare.

De asemenea, având în vedere că actul normativ vizează și modificarea unor acte normative subsecvente Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește astfel cadrul procedural și administrativ necesar pentru implementarea măsurilor aprobate prin ordonanța de urgență, astfel încât acestea să fie aplicate în mod unitar de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin structurile sale teritoriale.

Actul normativ reglementează documentele necesare, termenele, fluxurile administrative și procedurile privind acordarea, plata, suspendarea, încetarea și recuperarea drepturilor prevăzute de lege, inclusiv pentru:

• acordarea primei de stabilitate destinate tinerilor NEET care se angajează pentru prima dată;

• măsurile de sprijin dedicate persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile;

• stimulentele acordate angajatorilor care încadrează persoane din categoriile eligibile.

Un element important al noilor reglementări îl reprezintă continuarea procesului de simplificare administrativă și digitalizare a serviciilor publice de ocupare. Astfel, sunt reglementate modalitățile prin care documentele pot fi depuse și transmise prin mijloace electronice și prin intermediul platformelor informatice dedicate, facilitând accesul cetățenilor și al angajatorilor la serviciile oferite de ANOFM și reducând birocrația.

Hotărârea nu introduce noi categorii de drepturi sau beneficii față de cele aprobate prin Ordonanța de urgență nr. 11/2026 și nu generează un impact financiar suplimentar.

Prin acest demers, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale continuă procesul de modernizare a serviciului public de ocupare, de simplificare a relației cu cetățenii și angajatorii și de creștere a eficienței politicilor active de ocupare a forței de muncă.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1285/2022 privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum şi a listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Autostrada de centură Bucureşti km 0+000-km 100+900 – Sector Centură Sud – Lot 3, Sector 1 km 85+300-km 100+765 aferent Centură Sud; Sector 2 km 0+000- km 2+500 aferent Centură Nord”, precum şi modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1285/2022

Guvernul a aprobat suplimentarea cu 128.000 lei a sumei prevăzute ca justă despăgubire pentru imobilele cuprinse în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Autostrada de Centură București”, precum și actualizarea datelor de identificare și a despăgubirilor aferente unui număr de 307 imobile, în urma întocmirii documentațiilor cadastrale individuale și a realizării unui nou raport de evaluare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010.

De asemenea, sunt actualizate elementele de identificare și sumele individuale aferente despăgubirilor pentru imobilele vizate, fiind operate modificările și completările corespunzătoare în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1285/2022.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 16 aprilie 2026 şi la Paris la 26 mai 2026 între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la 2 februarie 2007 la Bucureşti şi la 9 februarie 2007 la Paris, pentru finanţarea primei faze a Proiectului “Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile şi stațiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populație de până la 50.000 locuitori

Hotărârea aprobă amendarea Acordului-cadru de împrumut încheiat între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), destinat finanțării proiectului de reabilitare a infrastructurii de apă și canalizare în localitățile cu până la 50.000 de locuitori. Modificarea prelungește perioada de implementare a proiectului de la 30 septembrie 2026 până la 31 decembrie 2026, pentru finalizarea ultimului dintre cele 74 de subproiecte incluse în program.

Până în prezent, împrumutul de 135,9 milioane de euro a fost utilizat integral, iar 73 de subproiecte au fost finalizate.

Amendamentul include și o modificare tehnică privind reclasificarea unor cheltuieli, fără impact asupra valorii împrumutului sau asupra obligațiilor financiare ale României. Măsura va permite finalizarea investițiilor și monitorizarea corespunzătoare a preluării acestora de către operatorii licențiați, în conformitate cu prevederile legale.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unui bun imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru Institutul Naţional al Magistraturii

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declararea unui imobil ca bun de interes public naţional, înscrierea acestuia în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea sa în administrarea Tribunalului Prahova

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea denumirii, actualizarea valorii de inventar, a datelor de identificare şi a codurilor de clasificație, după caz, ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Sănătăţii prin Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca, înscrierea unor bunuri imobile în inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, trecerea imobilului identificat cu nr MF 143834 din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, pentru scoaterea din funcţiune, în vederea valorificării sau casării, după caz, precum şi comasarea imobilelor înscrise cu numere noi în inventarul centralizat la pozițiile existente

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind scoaterea unui imobil din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Casa Universitarilor din Timişoara, ca urmare a stabilirii dreptului de proprietate a Universităţii Politehnica din Timişoara asupra bunului imobil, conform Deciziei civile nr. 1505 din 05.06.2002 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia Civilă, în Dosarul nr. 3548/C/2002

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea datelor de identificare şi a valorii de inventar pentru imobilele aflate în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Clubul Sportiv Dinamo București

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorii de inventar ale unui bun aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul Judeţean Iaşi, precum şi transmiterea acestuia din administrarea Agenţiei de Plăţi şi lntervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Iaşi în administrarea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Iaşi

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind rechemarea unui consul general

Guvernul a aprobat rechemarea domnului Florin Vodiță din calitatea de consul general, șef al Consulatului General al României la Frankfurt pe Main, Republica Federală Germania. Domnul Florin Vodiță îndeplinește această funcție din iulie 2024.

1. HOTĂRÂRE privind rechemarea unui consul general

Guvernul a aprobat rechemarea domnului Remus-Constantin Mărășescu din calitatea de consul general, șef al Consulatului General al României la Nantes, Republica Franceză. Domnul Remus-Constantin Mărășescu îndeplinește această funcție din iulie 2024.

1. HOTĂRÂRE privind rechemarea unui consul general

Guvernul a decis rechemarea domnului Florin Tudorie din calitatea de consul general, șef al Consulatului General al României la Sao Paolo, Republica Federativă a Braziliei. Domnul Florin Tudorie îndeplinește această funcție din iulie 2024.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea alocării unei sume din bugetul asigurărilor pentru șomaj pe anul 2026 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Compania Națională a Uraniului S.A., în insolvență

Actul normativ aprobă alocarea sumei de 3,23 milioane lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj pe anul 2026 pentru plata venitului lunar de completare acordat persoanelor disponibilizate colectiv de la Compania Națională a Uraniului S.A. (CNU), în insolvență, în condițiile prevăzute de OUG nr. 69/2019, aprobată cu modificări prin Legea nr. 238/2021.

CNU se află în procedura insolvenței din 14 decembrie 2021, iar activitatea companiei a fost orientată către îndeplinirea obligațiilor privind protecția mediului, securitatea nucleară și respectarea angajamentelor asumate de România în baza Tratatului EURATOM. În acest context, a fost aprobat Planul de disponibilizare pentru perioada 2026–2027, care prevede concedierea colectivă a 109 salariați, în trei etape succesive desfășurate în perioada martie–octombrie 2026.

Din totalul persoanelor disponibilizate, 70 îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea venitului lunar de completare, respectiv au avut contracte individuale de muncă încheiate cu societatea cu cel puțin 36 de luni înainte de concediere. Beneficiarii sunt repartizați astfel: 34 de persoane în etapa I, 25 de persoane în etapa a II-a și 11 persoane în etapa a III-a.

Plățile compensatorii prevăzute de contractul colectiv de muncă au fost achitate de stat, prin Ministerul Energiei, la data de 6 aprilie 2026. În conformitate cu art. 2 din OUG nr. 69/2019, acordarea venitului lunar de completare se realizează pe baza unei hotărâri a Guvernului, la propunerea Ministerului Energiei, prin alocarea sumelor necesare din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Venitul lunar de completare se acordă pe perioade de până la 24 de luni, în funcție de vechimea în muncă, potrivit prevederilor OUG nr. 69/2019.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică şi a Hotărârii Guvernului nr. 740/2016 privind punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio

Executivul a aprobat modificarea reglementărilor privind compatibilitatea electromagnetică și punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio, pentru transpunerea legislației europene referitoare la gestionarea situațiilor de urgență pe piața internă și creșterea rezilienței acesteia.

Actul normativ introduce măsuri speciale aplicabile în situații de criză pentru accelerarea introducerii pe piață a echipamentelor radio esențiale. Astfel, evaluarea conformității acestor produse va avea prioritate, fără impunerea unor costuri suplimentare disproporționate pentru producători, iar organismele de evaluare sunt încurajate să își extindă capacitatea de testare.

În situații excepționale, autoritățile competente vor putea autoriza temporar introducerea pe piață a unor echipamente radio înainte de finalizarea procedurilor obișnuite de evaluare, cu condiția respectării cerințelor esențiale de siguranță și trasabilitate.

De asemenea, sunt introduse mecanisme care facilitează utilizarea unor standarde tehnice comune stabilite la nivel european, pentru ca producătorii să poată beneficia de prezumția de conformitate și să răspundă rapid creșterii cererii de produse esențiale în timpul unei crize.

Totodată, sunt consolidate mecanismele de supraveghere a pieței și sunt simplificate unele cerințe administrative privind declarațiile UE de conformitate, pentru reducerea sarcinilor asupra operatorilor economici și eliminarea unor neclarități legislative.

1. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea finalizării textului Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, prin schimb de note verbale, pentru modificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind deschiderea unui nou punct internațional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene între localitățile Sighetu Marmației (România) și Bila Țerkva (Ucraina), încheiat prin schimb de note verbale la 18 august 2023

Memorandumul prevede inițierea demersurilor pentru modificarea Acordului dintre România și Ucraina privind deschiderea noului punct de trecere a frontierei Sighetu Marmației – Bila Terkva, în vederea adaptării regimului de funcționare la nevoile comunităților locale și ale traficului transfrontalier.

Modificarea urmărește menținerea în regim de permanență (24/24) a punctului de trecere a frontierei Sighetu Marmației – Solotvino și după operaționalizarea noului punct Sighetu Marmației – Bila Terkva, precum și includerea accesului pietonal în noul punct de trecere. În forma actuală a acordului, după deschiderea noului punct de trecere a frontierei Sighetu Marmației – Bila Terkva, actualul punct de trecere Sighetu Marmației – Solotvino nu ar mai funcționa în regim permanent, ci exclusiv pentru trafic pietonal, zilnic, în intervalul orar 08:00–20:00.

Demersul răspunde solicitărilor formulate de reprezentanții comunității românești din Ucraina, de autoritățile locale și de mediul de afaceri din județul Maramureș, care au semnalat necesitatea asigurării mobilității persoanelor, a continuității activităților economice și a accesului serviciilor de urgență între cele două state.

Propunerea are la bază evaluările misiunilor diplomatice ale României din Ucraina și concluziile reuniunilor tehnice bilaterale, în cadrul cărora partea ucraineană și-a exprimat disponibilitatea de a analiza menținerea în funcțiune a actualului punct de trecere a frontierei în regim permanent.

Modificarea acordului va fi realizată prin schimb de note verbale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 590/2003 privind tratatele și cu dispozițiile acordului bilateral în vigoare.

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea demersurilor pentru dezvoltarea unei platforme informatice dedicate facilitării cooperării industriale aferente proiectelor din cadrul Planului național SAFE pentru industria europeană de apărare

Prin acest memorandum, se propune aprobarea dezvoltării de către Cancelaria Prim-Ministrului, în calitate de instituţie care asigură supervizarea generală a implementării Planului naţional SAFE, a unei platforme informatice dedicate facilitării cooperării industriale aferente proiectelor din cadrul Planului. Dezvoltarea și administrarea tehnică a platformei vor fi realizate de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), în baza competențelor sale legale.

Totodată, se propune desemnarea Cancelariei Prim-Ministrului drept instituție responsabilă de elaborarea arhitecturii de sistem, definirea specificațiilor funcționale și tehnice ale platformei, precum și operaționalizarea acesteia, ulterior adoptării cadrului normativ necesar utilizării platformei informatice SAFE.

Prin platforma informatică vor fi promovate capabilitățile companiilor românești, în vederea facilitării integrării acestora în lanțurile europene de aprovizionare aferente proiectelor finanțate prin instrumentul european SAFE. Acest demers contribuie la asigurarea coeziunii măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2025. Astfel, platforma va facilita conectarea între contractorii implicați în proiectele finanțate prin instrumentul european SAFE și operatorii economici din România care dețin capabilități industriale relevante. Contractorii vor putea publica necesitățile industriale specifice proiectelor, iar furnizorii români își vor putea prezenta domeniile de activitate, capabilitățile, certificările și experiența relevantă.

Platforma va integra un nivel ridicat de automatizare, permițând realizarea de potriviri automate între cererea și oferta industrială, precum și efectuarea verificărilor administrative și fiscale necesare, fără intervenția manuală din partea autorităților.

Având în vedere că platforma va procesa informații cu caracter sensibil și confidențial din domeniul apărării și securității, STS va asigura dezvoltarea și administrarea tehnică a platformei, valorificând competențele sale în furnizarea serviciilor de comunicații și tehnologia informației pentru autoritățile publice, precum și capacitatea de a garanta un nivel ridicat de securitate cibernetică, disponibilitate și reziliență operațională.

Instituțiile și autoritățile publice care vor furniza date în platformă vor avea răspunderea integrală pentru exactitatea, actualitatea și integritatea informațiilor transmise, precum și pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate și a tuturor obligațiilor privind securitatea și confidențialitatea prelucrării datelor cu caracter personal. Datele cu caracter personal vor fi utilizate exclusiv în scopul realizării verificărilor administrative și fiscale necesare funcționării fluxurilor operaționale ale platformei. Schimbul de date între instituțiile participante și platformă se va realiza în baza protocoalelor încheiate între acestea, Cancelaria Prim-Ministrului și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Platforma digitală SAFE nu va fi utilizată pentru gestionarea asistenței financiare acordate prin instrumentul european SAFE, pentru derularea procedurilor de achiziții publice și nici nu va constitui o platformă de atribuire a contractelor, rolul exclusiv al acesteia fiind acela de a facilita conectarea operatorilor economici și identificarea rapidă a unor potențiali parteneri industriali în vederea constituirii consorțiilor și dezvoltării proiectelor finanțate prin instrumentul european SAFE.

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii și a semnării Acordului privind grantul, în valoare de 1,7 mil. USD, acordat României de către Banca Internațională pentru Reconstrucţie și Dezvoltare pentru pregătirea Programului Încălzire Durabilă pentru o Românie Rezilientă (SHARP); – acordarea împuternicirii de semnare a acestuia ministrului finanțelor; și – aprobarea intrării în vigoare a Acordului privind grantul, de la data semnării acestuia

Obiectivul principal al împrumutului este facilitarea pregătirii Programului PforR (Finanțare pentru Rezultate) care are ca scop îmbunătățirea rezilienței și durabilității sistemelor de încălzire din România.

Ministerul Energiei va avea rolul de beneficiar și agenție de implementare, iar în această calitate îi va reveni întreaga autoritate și responsabilitate în realizarea obiectivelor grantului și utilizarea eficientă a sumelor acestuia. În acest scop, Ministerul Energiei va înființa în structura acestuia și va menține pe durata implementării o Unitate de Management, ale cărei cheltuieli de funcționare sunt eligibile pentru finanțare în cadrul grantului.

Activitățile care vor fi implementate în cadrul proiectului se referă la:

• Înființarea și operaționalizarea Unității de Management a Programului;

• Stabilirea componentelor în cadrul Programului. În acest sens, grantul vizează furnizarea de asistență tehnică Ministerului Energiei în vederea inițierii procesului de stabilire a intervențiilor sectoriale care urmează să fie implementate în cadrul Programului;

• Cadrul pentru sectorul de încălzire și răcire din România. În acest sens, grantul vizează realizarea de analize pentru îmbunătățirea cadrului de politici, de reglementare și instituțional pentru sectorul de încălzire și răcire și susținerea definirii și implementării programului, care ar putea constitui totodată o bază tehnică pentru o strategie națională sectorială în acest domeniu;

• Consolidarea capacităților și strategia de comunicare. În acest sens, grantul vizează furnizarea de asistență tehnică pentru identificarea oportunităților de îmbunătățire a structurii Ministerului Energiei și a lacunelor de capacitate, care ar putea fi abordate în cadrul Programului, stabilirea unei campanii de comunicare pentru familiarizarea potențialilor beneficiari cu inițiativele din cadrul Programului.

Data limită de tragere a grantului este 31 decembrie 2027.

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea organizării concursurilor în vederea ocupării unor posturi vacante din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M.S.Curie”, unitate subordonată Ministerului Sănătății

Executivul a aprobat organizarea concursului pentru ocuparea a 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii M.S.Curie. Unitatea se confruntă cu o situație extrem de gravă la nivelul secțiilor spitalului deoarece, din cauza fluctuațiilor personalului, nu poate asigura spitalizarea bebelușilor care au nevoie de îngrijire urgentă.

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii M.S.Curie precizează că se încadrează în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs.

1. NOTE

1. NOTĂ privind stadiul îndeplinirii Sarcinii de Guvern din data de 16 iulie 2026, referitoare la transmiterea documentelor în vederea depunerii Cererii de Plată nr.5

Pentru depunerea cererii de plată numărul 5 din PNRR, așa cum a fost agreată cu Comisia Europeană, România trebuie să îndeplinească 75 de ținte și jaloane.

Astfel, în vederea unei atente monitorizări, în precedenta ședință de Guvern s-a stabilit ca toți coordonatorii de reforme și investiții să finalizeze și să transmită MIPE stadiul aferent îndeplinirii țintelor și jaloanelor, să întocmească listele de verificare și toate celelalte documente necesare pentru depunerea cererii de plată număr 5, până la data de 23 iulie 2026.

Urmare a centralizării și verificării documentelor transmise de coordonatorii de reforme/investiții rezultă că au fost trimise un număr de 44 cover-note finale consultate preliminar cu Comisia, pentru care se așteaptă feed-back. Pentru alte 21 de cover note primite au fost inițiate discuții tehnice cu coordonatorii de reforme și investiții în perspectiva integrării observațiilor. Celelalte 10 cover note nu au fost transmise către MIPE.

În concluzie, MIPE solicită acestor coordonatori de reforme și investiții să finalizeze până la 30 iulie 2026 toate sarcinile restante aflate în responsabilitatea lor.

1. RAPOARTE

1. RAPORT privind datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2025

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.284 miliarde lei, din care datoria publică guvernamentală a reprezentat 1.255,6 miliarde lei, iar datoria publică locală 28,4 miliarde lei.

Comparativ cu anul 2024, datoria publică a crescut cu 154,1 miliarde lei, evoluție determinată în principal de necesitatea finanțării deficitului bugetar, refinanțării datoriei ajunse la scadență și consolidării rezervei de valută aflate la dispoziția Trezoreriei Statului.

La 31 decembrie 2025, datoria publică guvernamentală s-a situat la 57,7% din PIB, iar datoria guvernamentală brută, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a fost de 59,3% din PIB, menținându-se sub plafonul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht.

Structura datoriei a rămas orientată către titlurile de stat pe piața internă, în timp ce pe piețele externe principalele surse de finanțare au fost emisiunile de euroobligațiuni și împrumuturile contractate de la instituții financiare internaționale. La sfârșitul anului 2025, ponderea datoriei guvernamentale interne în totalul datoriei guvernamentale a fost de aproximativ 48,8%.

Conform datelor publicate de Eurostat la 22 aprilie 2026, România s-a situat pe locul 14 în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul datoriei guvernamentale raportate la PIB (59,3%), sub media zonei euro (87,8% din PIB) și sub media Uniunii Europene (81,7% din PIB).

Contextul macroeconomic al anului 2025 a fost caracterizat de o creștere economică de 0,7% și un deficit bugetar de 7,7% din PIB.

Măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 au contribuit la reducerea deficitului bugetar ESA la 7,9% din PIB, față de 9,3% în 2024. Aceste măsuri vor susține continuarea consolidării fiscale, reducerea treptată a deficitului bugetar până la nivelul de 2,5% din PIB în 2034 și menținerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă, sub pragul de 60% din PIB pe termen mediu (din 2031 și până în anul 2041).

1. PUNCTE DE VEDERE

1. PUNCT DE VEDERE cu privire la 12 inițiative legislative

Guvernul a aprobat punctele de vedere.

sursa: stiripesurse