Din 13 centre de colectare selectivă a deșeurilor, de mari dimensiuni, prevăzute cu finanțare de circa 6 milioane de euro fiecare prin PNRR încă din 2023, doar trei au rămas în program și numai unul a fost deschis până acum. Celelalte zece, din București-Ilfov, Timișoara, Iași, Brașov și alte orașe reședință de județ, sunt mult întârziate și vor fi „pasate” pentru finanțare în bugetul național.
Este vorba de centre integrate de colectare separată a deșeurilor „cu aport voluntar” (CAV-uri) destinate marilor aglomerări urbane, în care cetățenii pot preda, gratuit, orice tip de deșeuri: de la canapele la televizoare și frigidere, de la moloz din construcții la crengi.
O numărătoare descrescătoare de numere impare
Povestea CAV-urilor de mari dimensiuni destinate marilor orașe seamănă cu o numărătoare descrescătoare de numere impare: inițial au fost incluse la finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) 15 astfel de centre, lista a fost revizuită la 13, în cele din urmă s-a redus la 3, iar de inaugurat a fost deschis unul singur.
Este vorba de CAV-ul de mari dimensiuni de la Cluj-Napoca, inaugurat oficial la începutul săptămânii, în prezența ministrei Mediului, Diana Buzoianu, și pus în funcțiune pentru public de a doua zi.
Situat la marginea estică a orașului, în imediata vecinătate a vechii gropi de gunoi municipale – închisă și în curs de ecologizare – centrul nu doar preia, ci și prelucrează deșeurile primite. Acestea sunt distribuite ulterior în diferite sectoare industriale, transformate în compost, respectiv neutralizate.
„Cu toții am fost și suntem nemulțumiți când vedem moloz pe marginea unui drum, la marginea unei păduri, când vedem canapele aruncate peste tot în zona punctelor gospodărești, când vedem deșeuri care putrezesc pe spații verzi, crengi și iarbă neridicată. Cu toții ne supărăm când vedem cauciucuri, canapele, televizoare, frigidere aruncate în locuri nepermise și ne spunem «ce să facem, zicem că nu avem unde». Ei, de astăzi avem unde”, a spus primarul Clujului, Emil Boc, la inaugurarea centrului.
Pentru a putea preda deșeurile, cetățenii trebuie să se prezinte cu buletinul de Cluj și un contract de salubritate la zi.
Două centre aproape gata, restul de zece mutate la AFM
Prezentă la eveniment, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat că centrul de la Cluj este primul de mari dimensiuni deschis în România.
„Centrele mari de aport voluntar finanțate prin PNRR sunt trei. Până la finalul lunii august mai sunt alte două centre mari de aport voluntar care trebuie să fie finalizate, la Craiova și la Buzău”, a explicat ea. Ministra a amintit și de celelalte zece centre care erau prevăzute în PNRR, „pentru care Comisia Europeană nu a considerat că pot fi finalizate lucrările până la finalul lunii august”, când se încheie programul european de finanțare.
Acestea, printre care cele din București-Ilfov, Brașov, Timișoara, Constanța, Baia Mare și Iași, au fost mutate pentru finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), adică pe bugetul de stat.
„Pentru că erau deja lucrările începute, am finanțat prin AFM continuarea lor. Vorbim de centre mari în zece municipii din România care vor putea să fie asigurate în următorii ani de o astfel de infrastructură”, a adăugat Diana Buzoianu. Fiecare dintre aceste centre a fost prevăzut cu investiții de circa 5,5 milioane de euro fără TVA, sumă asigurată inițial integral din PNRR, din componenta de împrumuturi.
Birocrația locală vs. termenele europene: „Au avut totuși trei ani la dispoziție”
Întrebată de ce zece din cele 13 centre mari de tip CAV nu au mai îndeplinit termenele strânse din PNRR, ministra a subliniat că a depins de fiecare unitate administrativ-teritorială în parte cum a parcurs etapele, de la identificarea terenului până la procedurile de achiziție. Surse din Primăria Cluj-Napoca afirmă că, fiind vorba de un proiect de mediu, întreaga procedură pentru un astfel de centru este mai riguroasă decât pentru un proiect similar ca valoare din alt domeniu.
„Au avut totuși trei ani la dispoziție”, a mai punctat Diana Buzoianu. Ea a adăugat că, din câte cunoaște, la București – unde proiectul este coordonat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a Municipiului București – investiția este într-o fază foarte incipientă. Cu toate acestea, atât centrul din Capitală, cât și cele din celelalte nouă orașe vor fi gata în următorii ani.
De precizat că, în afară de CAV-urile de mari dimensiuni, prin PNRR sunt finanțate și alte aproximativ 300 de centre obișnuite de colectare pe bază de aport voluntar, cele mai multe în mediul rural. De asemenea, există deja centre locale de colectare a deșeurilor mari în diverse orașe din țară, inclusiv în unele sectoare ale Capitalei.
sursa:6om