România ar fi avut ocazia să devină producător pentru Patriot în Europa, dar a eșuat cu acest proiect. Generalul (r) Dorin Toma susține că nu e singurul eșec și spune că autoritățile mizează în asemenea cazuri pe „amnezia” românilor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că țara sa ar urma să producă rachete Patriot până la sfârşitul anului 2026, după ce ar fi primit acordul din partea SUA inclusiv pentru transferul de tehnologie necesar pentru asta. Din cauză că teritoriul ucrainean se află sub tirul rachetelor și al dronelor rusești, cel mai probabil fabrica va fi pe teritoriul unei țări vecine, dar România nu se află pe listă.
Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO în perioada 2022-2025, este convins că România ar fi putut să-i convingă pe americani să ne permită să fabricăm celebrele sisteme și rachetele Patriot de care toată Europa are nevoie. Astfel, România ar fi punctat de două ori. Întâi de toate, ar fi reușit să își asigure un stoc suficient de interceptori pentru a-și asigura propria securitate, iar în al doilea rând ar fi putut să exporte o parte din producție, pentru că cererea pe piață este uriașă. Autoritățile române nu au fost însă capabile să-i convingă pe americani, deși Germania și Polonia, iar mai apoi Ucraina demonstrează că se putea.
Germania, Polonia și Ucraina reușesc unde România eșuează
„În contextul războiului din Ucraina, se discută tot mai mult despre necesitatea de a produce interceptori pentru sistemele antiaeriene Patriot. S-a dovedit că aceste sisteme sunt cele mai eficiente împotriva rachetelor balistice, fie că vorbim despre cele iraniene sau rusești. Armata ucraineană, deși are sistemele, inclusiv unul donat de România, nu are muniția necesară, mai exact rachetele interceptoare”, spune generalul.
După ani de zile în care europenii au făcut eforturi, inclusiv în timpul administrațiilor democrate Obama și Biden, oarecum surprinzător, președintele Donald Trump a cedat în fața argumentelor Kievului. Germania a demarat încă din 2024 un proiect, dar de o amploare mai puțin mare, iar prima rachetă PAC-2 va ieși pe porțile fabricii la finele anului. Problema este că rachetele acestea nu sunt la fel de eficiente ca și cele mai noi cu o generație.
În ultimii ani s-au depus eforturi consistente pentru a convinge partea americană (administrația și companiile de profil) să permită transferul tehnologic, astfel încât acești interceptori să poată fi produși în Europa. Germania, începând cu anul 2024, a dezvoltat un proiect cu companii americane pentru a beneficia de transfer tehnologic, fiind în măsură ca, după doi ani, să asambleze și să producă anumite componente critice pentru racheta PAC-2 (prima rachetă urmând să fie produsă până la sfârșitul acestui an). Această rachetă nu este cea mai performantă, fiind utilizată, în special, împotriva avioanelor și a rachetelor de croazieră. Însă, oficialii germani se află în negocieri cu partea americană pentru a instala și o linie de producție destinată variantei PAC-3”, explică generalul Toma.
Varșovia și Kievul vor fabrica rachete Patriot
Doar rachetele PAC-3 sunt cu adevărat eficiente, operând alături de PAC-2, împotriva rachetelor balistice rusești care fac ravagii în Ucraina. Un sistem Patriot este cu adevărat eficient doar când există ambele rachete interceptoare, iar armata ucraineană se confruntă cu o criză reală în acest sens.
În fapt, racheta PAC-3 este cea mai eficientă împotriva rachetelor balistice, iar Ucraina are disperată nevoie de acești interceptori. Cele două tipuri de rachete, PAC-2 și PAC-3, trebuie privite operând împreună pentru a maximiza eficiența sistemului Patriot”, mai spune generalul.
Polonia este o altă țară care a reușit să-l convingă pe Donald Trump că are nevoie să fabrice aceste rachete. Varșovia are deja aprobările preliminare, încă va mai dura cel puțin 3-4 ani până când va reuși să fabrice primele rachete interceptoare. Nu întâmplător, după ce Washingtonul a anunțat că va permite inclusiv Ucrainei să fabrice Patriot, numele Poloniei a apărut ca cea mai potrivită locație pentru ca ucrainenii să fabrice aceste rachete, departe de riscurile pe care le-ar avea dacă ar face acest lucru pe propriul teritoriu.
„Polonia a primit aprobările preliminare din partea SUA și a făcut pași uriași, devenind oficial centrul european pentru fabricarea de componente critice și pentru mentenanța interceptorilor PAC-3. Totuși, asamblarea finală a unei rachete pe plan local nu va fi gata înainte de perioada 2028-2030, din cauza birocrației și a complexității procesului tehnologic. În plus, ca urmare a licenței de producție ce va fi acordată Ucrainei, Polonia este considerată locul ideal unde s-ar putea asambla fizic primele rachete pentru Kiev, în condiții de maximă securitate”, susține el.
România neconvingătoare
Generalul Dorin Toma dezvăluie că România a încercat în trecut să convingă Statele Unite să-i permită să producă rachete pentru sistemele Patriot. Fără o industrie serioasă de apărare și fără argumente, românii nu au reușit să fie convingători, deși americanii s-au arătat de fiecare dată deschiși. În 2022, președintele de atunci al SUA, Joe Biden, a respins ideea, deși a evitat să o facă tranșant. Drept urmare, România s-a reorientat și a negociat pentru a demara producția altor interceptori.
De ce sunt dependenți românii de lideri ca Ilie Bolojan și Călin Georgescu„Au existat în trecut și în România inițiative de a produce rachete pentru sistemele Patriot. În anul 2022, România a semnat un memorandum cu o companie americană pentru producerea unor interceptori numiți SkyCeptor, mult mai ieftini decât PAC-3. Aceștia reprezintă, de fapt, rachetele pe care le folosește armata israeliană pentru sistemul David’s Sling împotriva rachetelor balistice iraniene cu rază scurtă de acțiune”, adaugă el.
Generalul are un răspuns și pentru întrebarea de ce ce totuși această inițiativă nu s-a concretizat într-un parteneriat între companiile americană și israeliană, care doreau să transfere tehnologie, și compania de stat ROMARM?
Mult PR, realizări zero
„La vremea respectivă, a existat o puternică presiune politică pentru a demonstra succesul Parteneriatului Strategic cu SUA și capacitatea guvernului român de a atrage investiții americane directe. Însă acest entuziasm politic nu a fost dublat de o planificare bugetară realistă și de comenzi ferme din partea armatei, motiv pentru care proiectul a rămas doar o intenție pe hârtie. Eșecul de coordonare dintre Ministerul Economiei și Ministerul Apărării Naționale pe proiectul SkyCeptor reflectă o problemă cronică de sistem. Deși miniștrii au stat la aceeași masă, consultarea nu a trecut de nivelul declarațiilor de intenție, din cauza grabei și a superficialității cu care s-a acționat”, punctează generalul Toma.
Lipsa unui grup de lucru tehnic interministerial, care să includă specialiști din armată și ingineri din ROMARM pentru a stabili cerințele tehnice precise, a fost un factor major care a dus la blocarea proiectului, susține el. Astfel, Ministerul Apărării a participat doar la discuții generale și a oferit un „aviz de oportunitate”, declarând că Armata Română este interesată, la nivel teoretic, de o rachetă mai ieftină pentru sistemele Patriot, în timp ce Ministerul Economiei saluta relansarea industriei naționale de apărare, mai explică generalul Dorin Toma.
De asemenea, lipsa de coordonare în alocarea fondurilor bugetare pentru retehnologizarea fabricii care ar fi urmat să producă aceste rachete, dublată de pasarea responsabilității între cele două ministere, a îngropat definitiv proiectul. Acesta a rămas la stadiul de declarații politice și o fotografie cu miniștrii economiei și apărării semnând memorandumul. Își mai aduce cineva aminte cine erau aceste două persoane?”, se întreabă el retoric.
Evident, în timp ce România s-a dovedit neputincioasă, Germania și Polonia au făcut progrese și au reușit să-i convingă pe americani, deși nici proiectele Berlinului și ale Varșoviei nu s-au maturizat.
„În tot acest timp, în Germania, ministerele Apărării și Economiei au lucrat împreună pentru a dezvolta proiectul și a obține finanțare din fondurile puse la dispoziție de NATO. Astfel, industria germană, acționând eficient, a securizat producția de rachete PAC-2. Germania nu a căutat „cea mai performantă rachetă”, ci cea mai rapidă cale de a produce o rachetă eficientă în masă, pe teritoriul european. Este o decizie strict pragmatică, de tip industrial, în timp ce România a rămas blocată în faza de proiect, căutând o soluție ideală, dar nerealistă din punct de vedere birocratic și tehnic”, continuă generalul.
Am ratat și în 2026 șansa de a fabrica interceptori
El răspunde și la întrebarea ce ar fi putut face România diferit dacă ar fi existat viziune.
„În 2022, a aderat la inițiativa Germaniei care își propunea achiziția în comun a sistemelor de apărare antiaeriană în Europa. Ulterior, prin intermediul NATO, România participă la un contract comun pentru achiziționarea de rachete PAC-2 produse în Germania. Deși face parte din inițiativă, industria de apărare românească nu a reușit să capitalizeze industrial pentru a deveni, eventual, subcontractor pentru compania germană, rămânând blocadă în proiectul SkyCeptor, deși armata nu îl prea voia. Astfel, suntem din nou în stadiul de simplu importator/cumpărător, fără transfer tehnologic și fără posibilitatea de a asigura mentenanța locală pentru aceste rachete.
Rolul crucial primit de România în Coaliția de Voință pentru Ucraina și riscurile asumate. „Rusia testează terenul în acest moment”Această inițiativă a Germaniei a evoluat recent, la Paris, într-o coaliție de 10 state europene pentru apărarea antibalistică. Coaliția industrială pentru producția de sisteme de apărare împotriva rachetelor balistice este o continuare directă a pactului industrial semnat la Summitul NATO de la Ankara. De această dată România nu a aderat la inițiativă, deși proiectul mută accentul de pe cumpărarea de armament non-european pe cercetarea și producția comună de tehnologie militară 100% europeană”, mai afirmă el.
Concluzia generalului Dorin Toma nu este deloc favorabilă autorităților române. Deși PR-ul Ministerului Apărării și al Ministerului Economiei este impecabil și lasă impresia că realizările curg pe bandă rulantă, generalul nu are niciun dubiu în ce privește contrariul. Și acum, ca de fiecare dată, autoritățile se bazează pe amnezia românilor. Iar acest lucru funcționează de fiecare dată, așa că nimeni nu va fi tras la răspundere pentru lipsa unor minime realizări.
La fel ca în cazul eșecului coordonării pe proiectul SkyCeptor, ministerele din România (Apărarea și Economia) nu au avut capacitatea birocratică de a se mobiliza în timp scurt, între summitul de la Ankara și reuniunea de la Paris, pentru a formula o poziție comună și a forța includerea României în această coaliție pentru apărarea anti balistică, chiar dacă industria de apărare nu are deocamdată capacitatea tehnologică sau expertiza necesară de a fi parte a unui astfel de proiect complex. La fel cum, probabil, nu ne mai aducem aminte de memorandumul semnat în 2022, de persoanele care l-au semnat și promisiunile făcute cu acea ocazie de responsabilii politici și militari, cel mai probabil, în 2031, nu ne vom mai aduce aminte de toate promisiunile și persoanele implicate în negocierea și derularea programelor de înzestrare ale armatei prin SAFE”, conchide generalul Dorin Toma.
sursa: adevărul