Europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, susține că România trebuie să participe cu drepturi depline la dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Porțile de Fier III, dacă proiectul sârbesc va utiliza lacul Porțile de Fier I și va influența sistemul hidroenergetic exploatat în comun de cele două țări.
Liberalul cere implicarea Hidroelectrica și avertizează că, înaintea unei decizii, trebuie evaluate efectele asupra centralelor Porțile de Fier I și II, navigației pe Dunăre, irigațiilor și alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă. Popescu contestă totodată promisiunile privind locurile de muncă ce ar urma să fie create în Mehedinți, în condițiile în care centrala ar urma să fie construită pe teritoriul Serbiei, în zona Golubac, vizavi de județul Caraș-Severin.
Memorandumul nu reprezintă aprobarea investiției
România și Serbia au semnat, pe 16 iulie, un Memorandum de Înțelegere privind schimbul de informații referitoare la proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Đerdap III – Porțile de Fier III. Documentul a fost semnat la București de premierul și ministrul interimar al Energiei Ilie Bolojan și de ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović.
Potrivit lui Virgil Popescu, memorandumul nu reprezintă nici aprobarea investiției, nici o decizie privind participarea României, ci doar cadrul în care cele două state pot schimba informații și analiza implicațiile tehnice, economice, juridice și de mediu.
„Pentru început, trebuie spus foarte clar: Porțile de Fier III este un proiect propus pe teritoriul Serbiei, în zona Golubac, pe malul drept al Dunării, vizavi de județul Caraș-Severin, și nu pe teritoriul României”, a afirmat fostul ministru.
Această localizare este confirmată și de Guvernul Serbiei, care a precizat că memorandumul permite analizarea unei posibile dezvoltări și construcții a hidrocentralei cu acumulare prin pompaj „pe teritoriul Serbiei”.
O centrală de până la 2.400 MW, concepută ca o uriașă „baterie”
Porțile de Fier III nu ar fi o hidrocentrală clasică, ci una cu acumulare prin pompaj. În perioadele cu energie electrică excedentară și prețuri reduse, apa ar fi pompată din lacul Porțile de Fier I în rezervoare construite la altitudine, pe versanții din Serbia. Când consumul și prețul energiei cresc, apa ar fi eliberată și trecută prin turbine pentru a produce electricitate.
Puterea instalată avută în vedere ajunge la 2.400 MW, iar investiția este estimată de partea sârbă la peste 2,6 miliarde de euro. Proiectul, ale cărui prime variante datează din anii ’70, este prezentat drept cea mai mare investiție energetică pregătită în prezent de Serbia și ar avea rolul de a echilibra sistemele energetice și de a permite integrarea unor capacități mai mari de producție eoliană și solară.
Partea sârbă a anunțat că au fost deja realizate studii și analize preliminare. Proiectul este dezvoltat și în cadrul Acordului de cooperare strategică în domeniul energiei dintre Serbia și Statele Unite, potrivit comunicatului oficial al Guvernului de la Belgrad.
„Nu mă opun proiectului, dar România trebuie să-i cunoască toate implicațiile”
Virgil Popescu spune că susține dezvoltarea capacităților de stocare, necesare atât securității energetice, cât și integrării energiei regenerabile, dar avertizează că proiectul nu poate fi tratat ca o investiție exclusiv sârbească dacă folosește lacul Porțile de Fier I.
„Nu mă opun acestui proiect. Din contră, consider că dezvoltarea unor capacități mari de stocare este necesară pentru securitatea energetică a regiunii și pentru integrarea unei cantități tot mai mari de energie din surse regenerabile. Însă, tocmai pentru că este un proiect strategic, România trebuie să cunoască toate implicațiile sale înainte de a lua o decizie”, afirmă europarlamentarul.
Acesta subliniază că trebuie evaluate efectele asupra exploatării centralelor Porțile de Fier I și II, asupra nivelurilor și debitelor Dunării, navigației și terenurilor riverane.
România și Serbia exploatează în comun sistemele hidroenergetice și de navigație Porțile de Fier I și II, în baza acordurilor bilaterale încheiate inițial cu fosta Iugoslavie. Din acest motiv, o investiție care folosește lacul Porțile de Fier I și poate modifica regimul de exploatare a apei nu poate avansa fără consultarea și acordul părții române.
Virgil Popescu cere implicarea Hidroelectrica
Fostul ministru consideră că Hidroelectrica trebuie să participe la proiect în cazul în care acesta va folosi infrastructura și resursele sistemului comun.
„În opinia mea, Hidroelectrica trebuie să participe la acest proiect, dacă acesta utilizează un sistem hidroenergetic exploatat în comun de România și Serbia. Nu este vorba doar despre apă și energie, ci și despre drepturile și interesele economice ale statului român”, susține Popescu.
Participarea egală a Hidroelectrica și a companiei energetice sârbe, prezentată deja de unii lideri politici drept certă, nu rezultă însă din memorandumul semnat. În actuala etapă, documentul creează doar mecanismul pentru schimbul de informații și pentru evaluarea unei eventuale implicări a României.
Europarlamentarul solicită ca analiza să includă și scenariile de secetă, precum și eventualele efecte asupra rezervelor de apă folosite pentru agricultură și irigații.
Legătura cu proiectul BALA II și centrala de la Cernavodă
Virgil Popescu cere ca studiile să clarifice și modul în care Porțile de Fier III se corelează cu proiectul BALA II, derulat de Administrația Fluvială a Dunării de Jos.
BALA II presupune restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala, lucrări hidrotehnice și de dragaj prin care o parte mai mare a debitului ar urma să fie direcționată către Dunărea Veche. Obiectivele directe sunt îmbunătățirea navigației, protejarea mediului și refacerea rutelor de migrație ale sturionilor.
Un beneficiu indirect prevăzut în documentația oficială a proiectului BALA II este asigurarea debitului minim necesar răcirii a patru reactoare de la Cernavodă, cu o probabilitate de peste 97% – condiție importantă pentru funcționarea viitoarelor Unități 3 și 4.
„Cum se corelează Porțile de Fier III cu proiectul BALA II? Există studii hidrologice comune? Au fost analizate efectele asupra exploatării întregului sistem al Dunării? Care este impactul asupra proiectelor strategice ale României, inclusiv asupra dezvoltării CNE Cernavodă?”, întreabă europarlamentarul.
Condițiile formulate până acum de partea română au vizat neafectarea centralelor Porțile de Fier I și II, a debitelor din aval, a terenurilor riverane și a navigației, inclusiv a proiectului FAST DANUBE II. Popescu cere ca analiza să fie extinsă explicit și asupra BALA II și a necesarului de răcire de la Cernavodă.
Promisiunile privind locurile de muncă din Mehedinți, puse sub semnul întrebării
Virgil Popescu contestă și declarațiile potrivit cărora proiectul ar aduce automat investiții și numeroase locuri de muncă în Mehedinți. Criticile sale par să-l vizeze în special pe președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, care a prezentat investiția drept „o șansă uriașă” pentru județ și a vorbit despre locuri de muncă, investiții în infrastructură și oportunități pentru firmele locale.
„Dacă proiectul este construit în Serbia, în zona Golubac, vizavi de județul Caraș-Severin, atunci cred că este legitim să întreb: Ce lucrări se vor realiza efectiv în județul Mehedinți? Câte locuri de muncă permanente vor exista în România după finalizarea construcției? Ce investiții vor fi făcute pe teritoriul României? Ce venituri vor reveni Hidroelectrica și statului român?”, afirmă Popescu.
Fostul ministru subliniază că astfel de beneficii nu pot fi considerate certe înaintea stabilirii structurii proiectului, a participanților, a lucrărilor care ar urma să fie executate în România și a mecanismului de împărțire a veniturilor.
„Între o declarație politică și un studiu de fezabilitate este o diferență foarte mare”, conchide Virgil Popescu. „România este parte a acestui sistem și va trebui să își spună punctul de vedere și să își apere interesele. România trebuie să fie partener cu drepturi depline, nu un simplu spectator.”
Șerban Dimitrie Sturdza a sesizat Comisia Europeană: „România nu trebuie pusă în fața faptului împlinit”
Anterior semnării memorandumului, europarlamentarul ECR/ACT Șerban Dimitrie Sturdza anunțase că a sesizat Comisia Europeană în legătură cu proiectul Porțile de Fier III. Acesta susținea că investiția pregătită de Serbia ar putea afecta regimul apelor Dunării, producția hidrocentralelor Porțile de Fier I și II, funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă și comunitățile riverane. „România nu trebuie să fie pusă în fața faptului împlinit, ca de obicei, iar Dunărea nu este proprietatea unui singur stat”, afirma Sturdza.
Europarlamentarul a cerut Comisiei Europene să monitorizeze proiectul și să se asigure că sunt respectate normele europene privind protecția mediului și concurența. „Am cerut Comisiei Europene să monitorizeze acest proiect și să garanteze că regulile de mediu și de competitivitate sunt respectate, pentru că apele noastre nu sunt de vânzare”, declara Șerban Dimitrie Sturdza.
sursa: stiripesurse