Un grup de magistrați pensionați (atât înainte, cât și după anul 2022) a decis să rupă tăcerea și să dezvăluie o situație alarmantă din interiorul sistemului de justiție constănțean. Sub protecția anonimatului, de teama repercusiunilor, aceștia au înaintat o sesizare explozivă către 60MMEDIAGROUP.RO și cele mai înalte instituții ale statului, acuzând un veritabil abuz în serviciu care a dus la dublarea artificială a pensiilor speciale pentru zeci de foști judecători.

Mecanismul fraudei: Coeficienții transformați în venit permanent

Potrivit avertizorilor de integritate, epicentrul acestor nereguli se află la nivelul Curții de Apel Constanța și al instanțelor din circumscripția acesteia.

Mecanismul prin care pensiile au fost crescute nejustificat s-a derulat astfel:

• În cursul anului 2022, fostul președinte al Tribunalului Constanța, Cristina Ramona Duță, ar fi emis în mod ilegal și abuziv o decizie administrativă.
• Prin această decizie, în calculul pensiilor magistraților vizați s-a inclus coeficientul de multiplicare 19, 21, 23, 24 (aferent funcțiilor de conducere DNA/DIICOT).
• Acest coeficient fusese obținut anterior prin hotărâri judecătorești și era plătit sub formă de despăgubiri, în tranșe anuale, fără a fi vreodată inclus în indemnizația lunară de bază a magistraților.
• Includerea ilegală a coeficienților a dus la pensii mult crescute, chiar dublate față de sumele cuvenite legal.
• Ca urmare a acestei manevre, diferențele dintre pensiile magistraților din Constanța și ale celor de la alte instanțe din țară, cu aceleași grade și vechimi, au ajuns să depășească suma de 15.000 de lei lunar.
• S-a ajuns la situația aberantă în care un judecător cu grad de judecătorie încasează o pensie mult mai mare decât un magistrat cu grad de Curte de Apel sau de Înaltă Curte de Casație și Justiție (ICCJ) care s-a pensionat după anul 2022.

Sfidarea deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți

Avertizorii subliniază că sumele continuă să fie încasate ilegal, sfidându-se în mod direct Decizia nr. 3/11.03.2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii.

Această decizie a instanței supreme a stabilit fără echivoc faptul că:

• Drepturile salariale acordate prin hotărâri judecătorești definitive (diferențe din utilizarea coeficienților de multiplicare) au natura juridică a unor despăgubiri.
• Prin urmare, aceste despăgubiri nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare și nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul a pensiei de serviciu.
• Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Abuzul de putere și complicitatea conducerii locale

Documentul primit explică și cum a fost posibilă această breșă. Până în anul 2023, abilitatea de a stabili aceste aspecte era la nivel local, ceea ce a permis ca zeci de magistrați pensionați în perioada 2019-2023 să încaseze pensii stabilite prin decizia președintelui Tribunalului Constanța. Magistrații reclamă că fosta președintă, Cristina Ramona Duță, nu deținea abilitarea necesară emiterii unei astfel de decizii prin care să crească artificial pensiile colegilor ei. Abia din anul 2023, legea a fost modificată, iar verificarea condițiilor și acordarea cuantumului au trecut exclusiv în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a ICCJ.

Deși cazuri izolate de acest gen au mai existat și la nivelul altor parchete și curți de apel din România, acelea au fost soluționate legal. Președinții altor instanțe sau procurorii generali au sesizat din oficiu casele județene de pensii, fiind emise noi adeverințe, iar prejudiciile au fost recuperate integral. La nivelul Curții de Apel Constanța însă, conducerea a avut cunoștință de aceste aspecte, dar nu a luat nicio măsură pentru a restabili legalitatea.

Cazul Marius Epure: Sporuri nepermanente adăugate la pensie

Un alt exemplu concret adus în atenție de magistrații avertizori îl vizează pe fostul președinte al Curții de Apel Constanța, Marius Epure. Acesta ar fi obținut o adeverință, folosind aceeași manieră ilegală, prin care și-a inclus în cuantumul pensiei sporul de 20% acordat judecătorilor delegați la penitenciar. Această includere este reclamată ca fiind abuzivă, deoarece sporul respectiv nu este unul permanent și nu figurează în ordinul de salarizare.

În 2022, Epure (50 de ani) a avut un venit de 25.000 de lei/lună. Pentru a ajunge la o pensie de 32.000 de lei.

Judecătorul Marius Cristian Epure și-a construit o vilă în cartierul rezidențial Compozitori, pe un teren care apare în dosarul Retrocedărilor, în care fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare cu executare.

Tot Epure a făcut parte din completul de judecată care l-a achitat pe Radu Mazăre în alt dosar, cel al terenurilor din centrul stațiunii Mamaia, vândute la prețuri derizorii.

Grupul de magistrați atrage atenția asupra gravității extreme a situației, mai ales în contextul în care pensiile actuale sunt limitate la 70% din ultimul salariu net, ceea ce generează diferențe uriașe și inechitabile între magistrați.

Denunțând atât ilegalitatea, cât și imoralitatea acestor fapte, autorii sesizării cer luarea unor măsuri urgente pentru recuperarea prejudiciilor imense aduse bugetului de stat și pentru restabilirea legalității. Documentul a fost deja înaintat către CSM, Președinta ICCJ și Procurorul General al PICCJ. Pentru a se asigura că faptele nu vor fi mușamalizate, sesizarea urmează să ajungă și pe masa Curții de Conturi.
sursa:6om