Cei 3.850 de magistrați din România despre care secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că ar susține hotărârea din 9 iunie 2026, prin care forul indică cu nume și prenume politicieni, jurnaliști și ONG-iști responsabili pentru „un atac fără precedent la adresa independenței justiției”, au fost consultați, în realitate, cu privire la o singură chestiune: proiectul de lege privind salarizarea.
„Opera” secției pentru judecători
Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (SJ-CSM) a dat publicității miercuri, 10 iunie, un document fără precedent în istoria recentă a sistemului judiciar, în care face liste cu persoane și entități care, prin pozițiile lor publice, ar fi participat la o „operațiune anti-justiție”: Hotârârea nr. 1348 din 9 iunie 2026.
Deși documentul este semnat de către președintele CSM și ar părea că este asumat de către întregul Consiliu, în realitate acesta este „opera” secției pentru judecători, formată din:
- Jud. Gheorghe Liviu Odagiu – președintele CSM
- Jud. Daniel Grădinaru – cel mai bogat membru CSM, care câștigă anual peste 1 milion de lei
- Jud. Denisa Angelica Stănişor – aflată pe locul 2 în topul veniturilor, după jud. Grădinaru.
- Jud. Elena Raluca Costache – fosta șefă a CSM, faimoasă după ce a afirmat că i se pare mică o pensie de 11.000 de lei.
- Jud. Claudiu Marian Drăguşin Jud. Alin-Vasile Ene
- Jud. Narcis Erculescu Jud. Mihaela-Laura Radu
- Jud. Ramona-Graţiela Milu – care s-a dezis de atacurile la persoană și comentariile politice din Hotărâre.
La nivelul opiniei publice, hotărârea SJ-CSM a fost percepută ca o „listă neagră” a celor care au criticat „marea prescripție” prin care au scăpat de pușcărie mii de infractori sau modalitățile prin care dosarele inculpaților de lux sunt tergiversate până la stingerea răspunderii penale. Hotărârea SJ-CSM, care are 77 de pagini și 136 de paragrafe, e concepută în așa fel încât să „spele” imaginea judecătoarei Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, și să prezinte toate probleme sistemului judiciar ca fiind exagerări ale unor „vectori de presă” subordonați politic sau ale unor „politicieni cu discurs denigrator”.
Reprezentanții SJ-CSM s-au întâlnit în prealabil cu șefii celor 16 curți de apel din țară, întocmind un draft de hotărâre. Apoi, pentru legitimitate, i-au convocat pe toți judecătorii în cadrul unor adunări generale și i-au determinat s-o susțină printr-un șiretlic, fără să le-o prezinte pe de-a-ntregul.
Oficial, punctul unic pe ordinea de zi a acestor adunări a fost proiectul de lege al salarizării, aspect contextualizat în linii mari, de fiecare șef de curte de apel, ca fiind o urmare a „unei încercări de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”. În realitate, una a fost ceea ce li s-a prezentat judecătorilor atunci când li s-a cerut să „mandateze CSM-ul” în acest demers, iar alta a apărut ulterior în Hotărârea Consiliului.
Mai mult, SJ-CSM a publicat inițial o anexă cu hotărârile celor 16 curți de apel unde apar semnăturile în original a sute de judecători, fapt care încalcă legislația privind protecția datelor cu caracter personal și creează în sine o vulnerabilitate pentru sistemul judiciar. Ulterior, anexa a fost republicată cu semnăturile anonimizate, însă doar după ce Forumul Judecătorilor din România a atras atenția asupra acestui aspect.
Judecătoarea Sorina Marinaș: „Efectiv a fost o manipulare”
Câțiva judecători curajoși au ieșit public și au spus că Adunările Generale (AG) la care au fost convocați au durat 10-20 de minute, timp în care s-a făcut prezența și s-a discutat despre observațiile CSM și ale ICCJ cu privire la drepturile salariale ale magistraților, nicidecum despre liste cu „dușmani ai sistemului”.
Unul dintre magistrații care a decis să vorbească public este judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, pe care Libertatea a întrebat-o dacă ea și colegii ei au fost consultați cu privire la întreg conținutul Hotărârii SJ-CSM nr. 1384, în cuprinsul căruia consiliul pune „la index” o serie de jurnaliști, publicații, politicieni PNL și USR, precum și organizații non-guvernamentale pe care îi acuză că ar fi fondat „o mișcare anti-justiție”. „Eu vă spun cum a fost la Curtea de Apel Craiova: În dimineața ședinței AG din 9 iunie, în jurul orelor 9.00 (cu o oră înainte să înceapă ședința) auzisem de la niște colegi că circulă un draft de hotărâre. Hotărâre de Adunare Generală, nu aia a Secției. Și eu am întrebat la mine, la Curte: ce hotărâre circulă?
Mi s-a spus că nu există așa ceva. Noi aveam pe ordinea de zi un punct unic, referitor la proiectul de lege privind salarizarea, eu am pus poză cu acel convocator. În ședința Adunării Generale a intrat președinta instanței și a început cu un discurs: că am observat cu toții că justiția a fost supusă unui atac, Consiliul Superior al Magistraturii are nevoie să îl mandatăm să ne apere interesele… Ea ținea un discurs din ăsta, comunistoid, dar nu s-a supus la vot așa ceva. Efectiv a fost o manipulare. După care eu chiar am spus în Adunarea Generală: haideți să discutăm ce avem aici pe ordinea de zi, cu legea salarizării, observațiile consiliului, în fine.
Aveam de făcut la rândul meu niște observații acolo, că, dacă vă uitați pe Hotărârea Adunării Generale de la Curtea de Apel Craiova, o să vedeți că s-au pus în discuție niște aspecte: punctul 6 din observațiile CSM. M-am prins că e ceva în neregulă, că ea tot insista: să fim uniți, să mandatăm Consiliul… Ca la final să ne trezim cu această hotărâre a CSM. Dacă vă uitați, toate Hotărârile Adunărilor Generale sunt copiate, ele au toate același conținut. Eu auzisem că au un draft de hotărâre și acest draft pentru adunări l-au pus la cale acolo, la Oradea, când s-au întâlnit săptămâna trecută. În hotărârea noastră de la Craiova e un paragraf cu punctul 6 din observațiile CSM, dar a fost o dezbatere destul de amplă în cadrul Adunării Generale.
Au mai intervenit și alți colegi care au spus: «Da, să taie diurnele astea, că au fost deturnate de la scopul legal. Voi plătiți diurne cui vreți voi, nu unde trebuie». Eu vă spun în mod cert că am vorbit și cu alți colegi din țară. Nu s-a supus la vot așa ceva. Ce apare în hotărâri au fost niște discursuri ținute de președinți, pe care toți le-au învățat pe dinafară. Adunările astea generale au și ele un scop și o procedură de derulare. Eu știu precis că și la CAB (Curtea de Apel București – n.r.) a fost aceeași situație. Pe ceas, ședința Adunării Generale de la CAB a durat 17 minute. Gândiți-vă cât durează numai să faci prezența judecătorilor ca să se constate cvorum: Curtea de Apel București are 200. Deci numai lista cu prezența la 200 de oameni durează cel puțin 10 minute. Ei (SJ – n.r.) s-au și sincronizat: Ședința Secției pentru judecători a fost programată pentru ora 10.00, aceeași oră la care ne-au chemat pe noi la Adunările Generale.
Pur și simplu s-au folosit de aceste Adunări Generale ca să valideze Hotărârea pe care au scos-o ieri (n.r. – miercuri, 10 iunie)”, a declarat judecătoarea Sorina Marinaș. Lista neagră a CSM conține nume și linkuri către articole de presă sau postări pe Facebook Judecător Raluca Moroșanu: „Un delir de putere de care mă dezic categoric” Anterior, alți magistrați s-au dezis de Hotărârea nr. 1384 a SJ-CSM, printre care și judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București.
„Nu am participat la adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel București. Am citit în seara aceasta hotărârea secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pe care nu o pot califica altfel decât un delir de putere și de care mă delimitez categoric”, a scris jud. Raluca Moroșanu. Ea este cea care pe data de 11 decembrie 2025 „a furat startul” conferinței de presă organizată de conducerea Curții de Apel București după difuzarea documentarului Recorder, în care apărea și colegul ei, fostul judecător Laurențiu Beșu.
„Am venit aici ca să-l susţin pe colegul Laurenţiu Beşu şi să spun că tot ceea ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună, da? Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizaţi pur şi simplu, da? Cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu – aşa, ca paranteză – nu am fost nici ofiţer acoperit, nici la «Doi și-un sfert», nicăieri. Am fost toată viaţa mea magistrat. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem”, a spus atunci judecătoarea. Intervenția de atunci a judecătoarei a eclipsat întreaga conferință în care conducerea de atunci a instanței intenționa să contrazică dezvăluirile publicației Recorder.
Ulterior, intervenția Ralucăi Moroșanu a fost confirmată și de incidentul în care vicepreședinta Ionela Tudor i-a șoptit președintei CAB de artunci, Liana Arsenie: „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc” – confirmând, astfel, ideea de „justiție capturată” de oamenii șefei Înaltei Curți. Judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București Tema dezvăluirilor Recorder a fost reluată și în cuprinsul Hotărârii nr. 1384 a SJ-CSM din 9 iunie 2026, pe parcursul a 7 din cele 77 de pagini ale documentului, demersul jurnalistic fiind catalogat drept „film artistic”. Judecătoarea Maria Rădulescu: „Reprezentarea nu se prezumă, se dovedește”
Judecătoarea Maria Rădulescu de la Judecătoria Ploiești a scris, la rândul ei, că ședința Adunării Generale la care a fost convocată a durat 10 minute în care s-a discutat exclusiv pe subiectul proiectului de lege privind salarizarea:
Am participat la Adunarea Generală a Judecătorilor de la Judecătoria Ploiești.
Hotărârea adoptată este un document public și o atașez. Adunarea generală a durat aproximativ 10 minute. În acest interval au fost prezentate observațiile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii și de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar acestea au fost supuse votului. Atât. În cadrul adunării generale la care am participat nu au fost dezbătute documente referitoare la persoane, jurnaliști, ONG-uri sau alte entități din afara sistemului judiciar. Nu au fost discutate liste de nume. Nu au fost analizate publicații.
Nu au fost supuse votului documente care să inventarieze sau să evalueze persoane și organizații din afara sistemului judiciar. Cu toate acestea, ulterior, în spațiul public a fost prezentată ideea că mii de judecători ar fi validat un document care conține astfel de referiri. Tocmai de aceea consider necesară o clarificare publică. Documentul prezentat ulterior ca exprimând poziția judecătorilor a fost discutat și asumat în cadrul adunărilor generale convocate la nivel național? Dacă răspunsul este afirmativ, cred că ar trebui indicat în mod transparent când, unde și prin ce procedură a avut loc această consultare. Dacă răspunsul este negativ, atunci este legitim să ne întrebăm în ce măsură acel document poate fi prezentat ca exprimând voința judecătorilor consultați în cadrul adunărilor generale.
Nu discut aici despre conținutul documentului. Discut despre un principiu. Dacă un document este prezentat public ca exprimând vocea a mii de judecători, atunci acei judecători trebuie să fi avut posibilitatea să îl cunoască, să îl dezbată și să îl asume. În caz contrar, nu mai vorbim despre voința judecătorilor. Vorbim despre o voință atribuită lor. Iar între cele două există o diferență esențială. Pentru că reprezentarea nu se prezumă. Se dovedește. Iar atunci când o instituție afirmă că vorbește în numele a mii de judecători, această afirmație trebuie să poată fi susținută prin fapte verificabile, nu doar prin invocarea numărului celor care au participat la o consultare având un alt obiect”, a scris judecătoarea Maria Rădulescu.
Judecătoarea Maria Rădulescu de la Judecătoria Ploiești. Foto: pagina personală de Facebook Procuror Claudiu Sandu: Au ținut demersul ascuns de Secția pentru Procurori La Hotărârea nr. 1348 a SJ-CSM a reacționat și procurorul Claudiu Sandu, membru l Secției pentru procurori a CSM. Procurorul arată că Secția pentru judecători refuză să respecte standardul CEDO în privința libertății de exprimare.
„Este atipic pentru o instituție de talia CSM să întocmească un material de 76 de pagini în care să se implice direct în bătălia politică și să indice cu nume si prenume persoane care ar afecta independența judecătorilor. Trebuie menționat că acest demers, deși a fost efectuat prin implicarea activă a întregului aparat CSM a fost ținut ascuns de procurorii membri ai acestui organ din motive lesne de înțeles.
Atunci când vrei să dai vina pe procurori, nu poți să îi întrebi dacă sunt de acord. Altă surpriză a fost afirmația că mai mult de 3500 de judecători au fost de acord cu acest material și că sunt de acord ca Secția de judecători să le apere independența împotriva persoanelor despre care se spune că au afectat independența justiției. După discuții cu mai mulți colegi judecători am constatat că în dezbaterea adunărilor generale nu a fost pus în discuție un asemenea material, ci s-a discutat aplicat doar pe proiectul legii de salarizare. Prin urmare, afirmația ca 3580 de judecători susțin acest demers este o MINCIUNĂ (sublinierea procurorului)
Ceea ce este cel mai șocant este că Secția de judecători refuză să respecte standardul CEDO în privința libertății de exprimare. Iar aici nu este vorba de libertatea de exprimare a magistratului, care este supus unor reguli mai stricte, ci de libertatea de exprimare a oricărui cetățean care constată că justiția penală nu reușește să tragă la răspundere penală corupții, hoții, traficanți de copii, evazioniștii; de fapt, puțini mai ajung să fie trași la răspundere penală. Prin întocmirea acestei LISTE NEGRE, Secția pentru judecători refuză dreptul la liberă exprimare;
Dramatic este că afirmațiile de la televiziunile patronate de infractori, știrile publicate pe site-uri obscure sau narativele unor influenceri suveraniști nu afectează în vreun fel independența judecătorilor pentru simplul motiv ca aceste afirmații convin Secției pentru judecători (…)”, a scris procurorul pe Facebook.
Procuror Claudiu Sandu. Foto: Agerpes Claudiu Sandu explică în mesajul său că una dintre concluziile Hotărârii SJ-CSM e că procurorii sunt de vină pentru prescrierea dosarelor, ceea ce spune că este fals. De altfel, Claudiu Sandu s-a remarcat pentru pozițiile critice pe care le-a exprimat de-a lungul timpului pe subiectul „marii prescripții”. „Adevărata problemă sunt dosarele care, deși au fost trimise în judecată rapid, au trenat ani de zile pe rolul diferitelor instanțe până la prescripție.
Problema este că, deși în multe cazuri era vorba de fapte grave de corupție cu personalități publice, în care judecata trebuia făcută de urgență, cauzele au fost ținute ani de zile până la prescripție. Să nu mai vorbim de ultima modă în justitie și anume strămutarea cauzelor de la instanțe unde există riscul aplicării hotărârii CJUE la instanțe unde se știe sigur că va fi constatată prescripția răspunderii penale. În acest fel actul de justitie devine o glumă proastă. Acest material întocmit de Secția pentru judecători este o perdea de fum pentru a încerca să ascundă adevăratele probleme ale justiției”, a mai arătat procurorul.
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu a dat un „vot favorabil cu observații”
Nu a fost consens deplin nici în interiorul Secției pentru judecători pe conținutul Hotărârii nr. 1348, după cum recunoaște judecătoarea Ramona Grațiela Milu: „Pentru corecta informare a opiniei publice şi a colegilor magistrați precizez că punctul 15 al hotărârii Secției pentru judecători din 10 iunie 2026 referitor la apărarea independenței judecătorilor a fost adoptat cu unanimitate de 8 voturi, unul dintre acestea fiind vot favorabil cu observații. Acesta din urmă a reprezentat poziția mea.
Votul meu favorabil a privit apărarea independenței judecătorilor, întrucât este incontestabil că au existat, în ultimul an, numeroase atacuri la adresa independenței justiției, iar proiectul de hotărâre supus votului a cuprins, în parte, o sinteză a pozițiilor publice adoptate de Secția pentru judecători cu privire la aceste situații.
Observațiile formulate, care, asemenea opiniilor separate sau voturilor minoritare, nu se regăsesc niciodată în cuprinsul hotărârilor adoptate de Secție sau Plen, au vizat în principal următoarele aspecte: Nu am fost de acord mențiunile cuprinse în proiectul de hotărâre referitoare la situații în care, în ședințele anterioare ale Secției, am susținut o poziție diferită de cea a majorității. Exemplific, fără caracter limitativ: Poziția exprimată cu privire la raportul Inspecției Judiciare referitor la documentarul Recorder.
Participarea mea, în calitate de membru ales al CSM, la unele lucrări ale comitetului constituit prin decizie a Primului-ministru pentru analiza legislației privind sistemul judiciar. Alte poziții punctuale privind apărarea independenței justiției și a reputației judecătorilor. Susținerea aplicabilității protecției avertizorilor de integritate și în ceea ce îi privește pe magistrați.
Poziții referitoare la libertatea de exprimare a magistraților și la rolul presei într-o societate democratică. De asemenea, nu am fost de acord, nici de această dată, cu includerea în hotărârea Secției a unor atacuri la persoană sau a unor comentarii cu conotație politică, apreciind că acestea nu își au locul într-o poziție instituțională a autorității constituționale care garantează independența justiției.
Precizez că până la finalizarea votului în secție nu am primit nicio centralizare a voturilor exprimate în adunările generale ale judecătorilor convocate de Consiliu, prin urmare nu a existat un mandat explicit pentru adoptarea acestei hotărâri cu acest conținut concret”, a scris judecătoarea.
sursa:60m