Problema reală există! Petrișor Peiu pune degetul pe o rană adevărată: România are prea mulți tineri care nu sunt nici la școală, nici la muncă, nici într-un program de formare.
Categoria NEET nu este o invenție de campanie, ci una dintre cele mai grave forme de eșec social. Un tânăr rupt de educație și de piața muncii devine, foarte repede, prizonierul unei vieți mici: bani puțini, dependență, improvizație, frustrare, vot de furie.
NEET vine din engleză: Not in Education, Employment or Training.
Pe românește: tineri care nu sunt nici la școală, nici angajați, nici înscriși într-un curs de calificare sau formare profesională.
Aici, nea Petrișor are ceva dreptate.
Statul român a pierdut generații întregi pe drum, mai ales în rural, în comunități sărace, în familii fără educație și în zone unde școala este tratată ca o clădire decorativă. Dar economia nu așteaptă după lozinci Problema începe când AUR amestecă tema reală cu refrenul clasic despre „străinii aduși de la mii de kilometri”.
România are deficit mare de forță de muncă. Asta nu e teorie, se vede în construcții, HoReCa, curierat, agricultură, producție, servicii.
Mulți români au plecat la salarii mai bune în Vest.
Alții refuză joburi prost plătite, grele, instabile sau umilitoare. Există și o categorie care preferă combinația de ajutoare, muncă la negru și supraviețuire comodă în locul unei slujbe oficiale pe salariu mic. Nu e ”frumos de spus”, dar este real. În aceste condiții, patronii nu importă muncitori din Nepal, India sau Sri Lanka din exotism cultural. Îi aduc fiindcă au nevoie de oameni care vin la program, acceptă munca și țin deschisă afacerea.
Tinerii NEET nu se transformă peste noapte în sudori
AUR sugerează că există o legătură simplă: avem tineri fără job, deci să nu mai aducem muncitori străini.
Fals.
Un tânăr ieșit din școală, fără calificare, fără disciplină de muncă și fără motivație nu devine automat zidar, bucătar, sudor, electrician sau operator pe utilaje. Ai nevoie de formare, transport, consiliere, stimulente, control al ajutoarelor sociale și legături reale între școală și angajatori. Asta cere administrație grea, nu discursuri umflate.
Naționalismul nu ține loc de politică publică
Critica AUR sună bine la tribună, dar scârțâie în viața reală.
Da, România trebuie să-și recupereze tinerii pierduți.
Dar până face asta, economia trebuie să funcționeze. Fabricile, șantierele, restaurantele și fermele nu pot aștepta zece ani după reforma educației. (care nu va veni niciodată, probabil). Iar acest gen de ”mândrie națională” zgândărită cu frazeologie găunoasă riscă să încingă prostănacii și să provoace incidente detestabile.
Cum am tot văzut în ultima vreme.
sursa:60m