Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că dronele ruse au încălcat spațiul aerian al României de cel puțin 28 de ori de la începutul invaziei Ucrainei, iar fragmente de drone au ajuns pe teritoriul românesc în aproximativ 47 de incidente separate. Atacul recent de la Galați este însă primul care a provocat răniți civili pe teritoriul României și al unui stat NATO. Potrivit ISW, Alianța ar putea fi nevoită să analizeze noi acorduri de cooperare în domeniul apărării aeriene cu Ucraina și Republica Moldova pentru a răspunde amenințării reprezentate de dronele rusești. Raportul evidențiază și intensificarea atacurilor ruse asupra Ucrainei, precum și extinderea capacităților de lovire la distanță ale Kievului.
Dronele ruse au încălcat spațiul aerian al României de cel puțin 28 de ori de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, iar fragmente de drone au ajuns pe teritoriul românesc în aproximativ 47 de incidente separate. Cu toate acestea, atacul produs recent la Galați reprezintă primul caz în care o incursiune rusă a provocat răniți civili pe teritoriul României sau al oricărui alt stat membru NATO, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Experții institutului american susțin că, în contextul limitărilor existente asupra operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să analizeze acorduri de cooperare cu Ucraina și Republica Moldova pentru a-și consolida capacitatea de apărare împotriva dronelor rusești care amenință teritoriul Alianței. Potrivit ISW, o astfel de discuție este justificată indiferent dacă încălcările spațiului aerian sunt rezultatul unor erori sau al unor acțiuni deliberate ale Rusiei.
Ce spune MApN
De la începutul războiului:
• au fost înregistrate peste 90 de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România;
• în 28 de cazuri au fost semnalate pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național (ultima pe 29 mai);
• în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României.
În anul 2026
• au fost înregistrate 32 de situații de atacuri în apropierea frontierei (ultima pe 29 mai)
• în 23 de cazuri au fost ridicate aeronave din serviciul de poliție aeriană
• în 15 situații au fost înregistrate pătrunderi neautorizate de drone în spațiul național (29 mai)
• În 12 situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României
Potrivit analiștilor, Kremlinul urmărește de mai mult timp să observe cât de departe poate merge fără a provoca un răspuns direct al Alianței Nord-Atlantice. Deși majoritatea incidentelor anterioare au fost prezentate drept accidente rezultate din atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, frecvența tot mai mare a încălcărilor de spațiu aerian ridică semne de întrebare în rândul experților occidentali.
Incidentul din Galați
Potrivit raportului, incidentul din Galați reprezintă unul dintre cele mai grave episoade de extindere a efectelor războiului dincolo de granițele Ucrainei. ISW susține că reacțiile oficialilor ruși după impactul dronei urmăresc simultan să nege responsabilitatea Moscovei, să transfere vina asupra Ucrainei și să observe modul în care NATO răspunde unor astfel de incursiuni.
NATO și autoritățile române au confirmat însă că drona era de origine rusă, iar incidentul a provocat răniți și evacuarea locatarilor din clădirea afectată. Președintele României a descris situația drept cea mai serioasă încălcare a securității naționale de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Rusia continuă să intensifice atacurile asupra Ucrainei
În paralel, raportul ISW arată că Rusia continuă să intensifice atacurile asupra Ucrainei. În noaptea analizată, forțele ruse au lansat sute de drone și rachete asupra mai multor regiuni ucrainene, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că serviciile de informații au identificat pregătiri pentru o nouă ofensivă de amploare.
Raportul mai subliniază că Ucraina începe să răspundă prin extinderea propriilor capacități de lovire la distanță. Dronele dezvoltate de Kiev reușesc să lovească tot mai des infrastructură militară și logistică aflată adânc în teritoriul controlat de Rusia, obligând Moscova să redistribuie sisteme de apărare și resurse importante departe de linia frontului.
Semne de presiune internă asupra Kremlinului
ISW notează și semne de presiune internă asupra Kremlinului. Pe fondul costurilor ridicate ale războiului și al atacurilor tot mai frecvente asupra teritoriului rus, autoritățile de la Moscova au început să permită companiilor private să achiziționeze sisteme antidronă și de apărare aeriană, o măsură rar întâlnită înaintea războiului.
Pe front, luptele continuă în regiunile Donețk, Lugansk și Zaporojie, fără schimbări strategice majore, însă analiștii avertizează că următoarele luni ar putea deveni decisive.
sursa:60m