O propunere legislativă care deschide ușa revocării judecătorilor CCR de către o majoritate parlamentară sau de către Președintele României a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, la inițiativa a doi parlamentari PNL. Senatul a aprobat dezbaterea în procedură de urgență a propunerii, iar Guvernul se opune inițiativei.
Propunerea legislativă s-a născut în mijlocul dezbaterilor aprinse din spațiul public privind pensiile de serviciu ale magistraților (cunoscute popular sub denumirea de „pensii speciale”).
Decizie adoptată după 5 amânări
Fosta coaliție de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR, minorități) și-a asumat adoptarea unui proiect de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților și le plafonează pensiile. Proiectul adoptat la finalul anului trecut a fost prezentat de fosta coaliție ca fiind o reformă asumată de România în fața Comisiei Europene și necesar deblocării unei sume de 231 de milioane de euro din PNRR.
Curtea Constituțională a fost sesizată de ÎCCJ cu privire la pensiile magistraților și a întâmpinat dificultăți în luarea unei decizii: judecătorii au fost nevoiți să amâne decizia de 5 ori, absența unor judecători de la ședințe fiind unul dintre motive.
Fenechiu și Turcan propun pedepsirea judecătorilor CCR care chiulesc
În cele din urmă, pe 18 februarie, Curtea Constituțională a respins sesizarea ÎCCJ și a declarat constituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Însă pe fondul controverselor legate de amânările repetate de la CCR, senatorul Daniel Fenechiu, liderul grupului PNL din Senat, împreună cu deputatul PNL Raluca Turcan au depus în Parlament pe 2 februarie o propunere legislativă care să împiedice repetarea scenariului de la pensiile magistraților.
„În ultimii ani, Curtea Constituțională și-a pierdut din credibilitate din cauza suspiciunilor de conflict de interese, a amânărilor nejustificate sau, așa cum vedem în aceste luni, din cauza absențelor repetate și a boicotării unor decizii importante”, a spus Turcan, la momentul depunerii în Parlament a propunerii legislative.
Prima sancțiune: tăierea indemnizației
Conform propunerii de modificare a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, prezența „tuturor judecătorilor” CCR devine obligatorie la ședințe, iar orice absență „trebuie temeinic justificată, în scris, către Președintele Curții Constituționale”.
Propunerea legislativă prevede că judecătorii CCR pot lipsi de la ședințe exclusiv din motive „de natură medicală, caz fortuit sau de forță majoră”, iar pentru fiecare absență „nemotivată temeinic”, judecătorul CCR care a lipsit de la ședință va fi sancționat cu diminuarea cu 10% a indemnizației brute pentru luna respectivă.
Apare un nou motiv de încetare a mandatului de judecător la Curtea Constituțională
Mandatul de jucător CCR încetează „la trei absențe consecutive la ședințele Plenului Curții, nemotivate temeinic, în scris, sau dacă se află în imposibilitatea exercitării funcției de judecător mai mult de 90 de zile”, mai prevede proiectul.
Conform propunerii legislative, constatarea încetării mandatului judecătorului CCR aflat într-o asemenea situație se va face prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului României sau prin decret al Președintelui României, după caz, în funcție de instituția care a numit judecătorul respectiv.
Conform legii, în acest moment încetarea mandatului de judecător CCR are loc în următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;
b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător mai mult de 6 luni;
c) în caz de încălcare a prevederilor art.16 alin.(3) sau ale art.40 alin.(3) din Constituţie, republicată sau pentru încălcarea gravă a obligaţiilor prevăzute la art.64.
Judecătorii CCR trebuie să dețină cetăţenia română şi domiciliul în ţară și nu au voie să facă parte dintr-un partid politic.
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi să-şi îndeplinească funcţia „cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei”, să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale, să nu se abțină la vot, să comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită, să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel și să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.
S-a urgentat procedura în Senat
Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputatilor prin adoptare tacită pe 11 mai. Adoptarea tacită este o procedură prevăzută în Constituție prin care o propunere legislativă se consideră aprobată automat, fără să primească vot, dacă prima cameră a Parlamentului care a fost sesizată nu se pronunță în termen de 45 de zile (sau 60 de zile în cazul unor legi de complexitate deosebită).
Inițiativa a ajuns astfel în Senat pe 12 mai, care a aprobat dezbaterea acesteia în procedură de urgență. Comisia juridică Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a primit termen să discute propunerea și să întocmească un raport până pe data de 9 iunie.
Sesiunea parlamentară se termină la finalul lunii iunie.
Fiind lege organică, propunerea legislativă trebuie să întrunească votul majorității senatorilor (68 de voturi) pentru a putea fi adoptată.
Guvernul se opune: Impact asupra libertății de deliberare a judecătorilor Curții Constituționale
În punctul de vedere trimis Parlamentului, Guvernul Bolojan nu susține adoptarea acestei inițiative legislative pentru că ar afecta „libertatea de deliberare” a judecătorilor CCR și ar afecta echilibrul puterilor în stat.
„Întrucât, potrivit reglementărilor legale în vigoare, în procedura de încetarea mandatului pe motive disciplinare Plenul Curții este singurul în măsură să hotărască încetarea mandatului judecătorului respectiv, după o procedură riguroasă și o analiză proprie, considerăm că propunerile formulate sunt de natură să conducă la riscul unei aplicări discreționare a procedurii de încetare a mandatului, cu impact asupra libertății de deliberare a judecătorilor Curții Constituționale și cu afectarea echilibrului puterilor în stat. Stabilirea în lege a unor abateri disciplinare ale judecătorilor Curții Constituționale, a sancțiunilor aplicabile, precum și a unei proceduri clare de încetare a mandatului, este atributul legiuitorului organic, însă dispunerea încetării mandatului trebuie să fie atributul exclusiv al Curții Constituționale, în consonanță cu prevederile constituționale, cu respectarea garanțiilor Constituționale”, consideră Guvernul.
Aviz negativ al Consiliului Legislativ
Consiliul Legislativ a emis un punct de vedere negativ, spunând că la baza exercitării funcției de judecător CCR se află două principii-cheie: independența și inamovibilitatea.
Inamovibilitatea constă în imposibilitatea celor ce i-au numit pe judecători de a decide revocarea acelor judecători.
Potrivit avizului CL, o garanție pentru asigurarea independenței judecătorilor CCR și a imparțialității acestora este ca abaterile disciplinare și sancționarea judecătorilor CCR să fie realizată doar în Plenul CCR, fără intervenție din afară.
Propunerea legislativă „ar fi de natură să afecteze inamovibilitatea, autoritatea și independența judecătorilor constituționali și chiar a Curții Constituționale în sine”, concluzionează Consiliul Legislativ.
Cum sunt numiți judecătorii CCR
Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia, conform Constituției.
sursa: stiripesurse