Finanţarea partidelor politice rămâne dominată de subvenţii, inclusiv rambursări “masive” pentru campanii, şi împrumuturi – una dintre schimbările majore din ultimii doi ani electorali, relevă un raport al Expert Forum dat, luni, publicităţii.
Intitulat “Finanţarea partidelor politice în 2025 şi nevoia urgentă de reformă”, raportul analizează aceste chestiuni, în contextul în care Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat o reformă mai amplă a legislaţiei privind partidele, campaniile electorale şi funcţionarea instituţiei.
“Deşi 2025 nu a atins nivelul excepţional din 2024, când rambursările pentru campanii şi subvenţiile au depăşit un miliard de lei, veniturile au rămas ridicate comparativ cu anii anteriori, însumând 323 de milioane de lei pentru partide şi 381 de milioane de lei pentru organizaţiile minorităţilor naţionale. Finanţarea partidelor politice din România rămâne dominată de subvenţii (inclusiv rambursări masive pentru campanii) şi împrumuturi – una din schimbările majore din ultimii doi ani electorali. Limitele dintre finanţarea partidului şi cea a campaniilor electorale sunt neclare. Unele dintre principalele probleme rămân nivelul ridicat al subvenţiilor şi mecanismele neclare de alocare a fondurilor, lipsa unor limite globale pentru finanţatori, opacitatea sursei fondurilor, mai ales în campanii, sau raportările neuniforme”, evidenţiază EFOR.
Potrivit sursei citate, lipsa de resurse la nivelul AEP limitează capacitatea de control. “Capacitatea redusă a autorităţilor de a verifica în mod eficient provenienţa banilor, inclusiv prin colaborare interinstituţională, limitează transparenţa procesului. De asemenea, rămâne redusă colaborarea cu instituţii precum CNA, care ar putea oferi o imagine mai solidă cu privire la modul în care se cheltuiesc banii pentru presă şi propagandă. O reformă ar trebui să elimine deciziile politice şi să consolideze independenţa acţiunilor de control. Sancţiunile rămân reduse şi nu sunt disuasive”, susţin autorii raportului.
Conform EFOR, finanţările pentru partide par a fi mai puţin ideologice şi mai degrabă legate de asigurarea de influenţă politică, faptul că finanţatori PSD au contribuit în 2025 la veniturile AUR sau membri PNL au donat la PSD contribuie la această concluzie.
“Am identificat, ca şi în anii anteriori, posibile cazuri de finanţatori pentru care donaţiile sau împrumuturile nu se corelează neapărat prin raportare la datele din declaraţiile de avere sau la informaţiile financiare raportate la Ministerul Finanţelor. O reformă a finanţării politice ar trebui să reducă riscurile de cumpărare a influenţei politice, să limiteze concentrarea resurselor în jurul unor reţele restrânse şi să asigure un echilibru mai bun între finanţarea publică, competiţia politică reală şi transparenţa faţă de alegători. Trebuie menţionat că, după anularea alegerilor din 2024, decidenţii nu au luat nicio măsură semnificativă pentru îmbunătăţirea cadrului legal privind finanţarea politică, care să limiteze pe viitor apariţia unor riscuri majore pentru integritatea procesului electoral. Nici legislaţia privind declaraţiile de avere şi interese nu a fost amendată, ceea ce înseamnă că probabil nu vom mai putea face astfel de analize în anii următori”, subliniază EFOR.
sursa: stiripesurse