Ieșim un pic la încălzire, fiindcă… ce mai e? O lună și începe. Cupa Mondială 2026 se joacă între 11 iunie și 19 iulie, în Statele Unite, Mexic și Canada. Este prima ediție organizată de trei țări și prima cu 48 de echipe, semn că FIFA a decis să transforme turneul final într-un continent ambulant cu minge, sponsori babani, fâțâială cu avioane, fusuri orare și foarte multă logistică.
Vor fi 104 meciuri, nu 64, ca până acum, iar competiția va ține 39 de zile. Finala se joacă pe 19 iulie, pe MetLife Stadium, în zona New York/New Jersey.
Unde se joacă
Turneul se întinde pe 16 orașe: 11 în SUA, trei în Mexic și două în Canada.
Mexicul intră în istorie ca prima țară care găzduiește, integral sau parțial, trei Cupe Mondiale, după edițiile din 1970 și 1986.
Canada intră pentru prima dată în filmul mare al fotbalului masculin mondial, iar SUA revin după 1994, când au organizat o ediție foarte spectaculoasă, deși încă nu știau prea bine ce va face publicul local cu ofsaidul.
Deschiderea: Mexic – Africa de Sud
Meciul de deschidere va fi Mexic – Africa de Sud, pe Estadio Azteca, la Ciudad de México, pe 11 iunie.
Are și un mic parfum de destin: cele două echipe au deschis și Mondialul din 2010, când Africa de Sud a fost gazdă, iar meciul s-a terminat 1-1.
Acum rolurile se inversează: Mexicul e gazda cu presiune, Africa de Sud vine ca outsider, iar Estadio Azteca mai primește o dată onoarea de a ridica cortina peste cea mai mare scenă fotbalistică a lumii.
Sistemul nou: aproape toată lumea speră
Formatul este simplu, dar cu un mic adaos de FIFA:
12 grupe de câte patru echipe. Primele două merg mai departe, plus cele mai bune opt echipe de pe locul trei.
Asta înseamnă că din 48 de echipe, 32 intră în faza eliminatorie.
Așadar, grupele nu mai sunt chiar un abator sportiv. Pentru multe naționale medii, obiectivul nu mai este „să nu ne facem de râs”, ci „prindem locul trei și vedem după aceea ce ne cade în cap”.
Grupele, pe scurt și cu puțin piper
Grupa A: Mexic, Africa de Sud, Coreea de Sud, Cehia.
Mexicul are avantajul terenului propriu, Coreea de Sud are experiență, Cehia are disciplină, iar Africa de Sud poate încurca totul.
Grupa B: Canada, Bosnia și Herțegovina, Qatar, Elveția.
Elveția pleacă favorită, Canada are gazda și energia, Bosnia poate mușca, Qatar rămâne echipa care încă încearcă să demonstreze că 2022 nu a fost doar un turneu cu aer condiționat.
Grupa C: Brazilia, Maroc, Haiti, Scoția.
Brazilia e Brazilia, chiar și când nu mai e Brazilia de odinioară. Marocul vine cu statutul câștigat în 2022, Scoția aduce zgomot și orgoliu, Haiti e povestea frumoasă.
Grupa D: SUA, Paraguay, Australia, Turcia.
Grupa gazdei americane e mai grea decât pare. Turcia poate fi foarte incomodă, Paraguay are os sud-american, Australia nu moare niciodată ușor.
Grupa E: Germania, Curaçao, Coasta de Fildeș, Ecuador.
Germania ar trebui să câștige grupa, dar Ecuador și Coasta de Fildeș pot face scandal frumos. Curaçao e debutanta exotică.
Grupa F: Olanda, Japonia, Suedia, Tunisia.
Una dintre cele mai interesante grupe. Olanda are clasă, Japonia are viteză și disciplină, Suedia are fizic și tradiție, Tunisia poate fi enervantă pentru oricine.
Grupa G: Belgia, Egipt, Iran, Noua Zeelandă.
Aici intră geopolitica pe ușa principală. Fotbalistic, Belgia e favorită, Egiptul are greutate, Iranul are calitate, Noua Zeelandă speră la locul trei.
Grupa H: Spania, Capul Verde, Arabia Saudită, Uruguay.
Spania – Uruguay poate fi unul dintre marile meciuri ale grupelor: posesie, nerv, tehnică, istorie și destulă încăpățânare pe metru pătrat.
Grupa I: Franța, Senegal, Irak, Norvegia.
Franța e colosul. Senegal e puternică. Norvegia vine cu Haaland și cu foamea unei generații bune. Irak poate deveni exact echipa aceea care îți strică planurile.
Grupa J: Argentina, Algeria, Austria, Iordania.
Argentina vine ca deținătoare a trofeului, dar grupa nu e plimbare prin parc. Austria e solidă, Algeria e periculoasă, Iordania joacă rolul debutantei cu nimic de pierdut.
Grupa K: Portugalia, RD Congo, Uzbekistan, Columbia.
Portugalia și Columbia par favorite, dar Uzbekistanul e una dintre debutantele interesante. RD Congo poate aduce forță și haos.
Grupa L: Anglia, Croația, Ghana, Panama.
Pe hârtie, poate cea mai tare grupă: Anglia și Croația sunt grei europeni, Ghana are istorie de Mondial, Panama vine fără complexe.
Iranul: vine sau nu vine?
Da, Iranul vine. Cel puțin asta este poziția oficială FIFA, exprimată ferm de Gianni Infantino: Iran va participa și va juca meciurile programate în Statele Unite.
Subiectul a devenit exploziv după tensiunile politice, problemele de viză, discuțiile despre oficiali iranieni cu legături cu IRGC și protestele împotriva participării echipei iraniene. Iranul a cerut să joace în afara SUA, dar FIFA nu a acceptat mutarea meciurilor.
Italia nu vine pe ușa din dos
Ideea ca Italia să înlocuiască Iranul a apărut după ce Paolo Zampolli, emisar apropiat de Donald Trump, a sugerat FIFA și Casei Albe această variantă.
Italia, cvadruplă campioană mondială, ratase însă calificarea pentru a treia oară la rând, după o înfrângere dramatică în baraj.
Oficialii italieni au respins rapid propunerea, numind-o imposibilă și nepotrivită. Pe scurt: Italia nu vine. Nici pe merit sportiv, nici pe invitație politică, nici pe nostalgie de muzeu.
Șanse de ieșire din grupe
Cu noul format, marile naționale ar trebui să treacă aproape toate.
Brazilia, Argentina, Franța, Spania, Anglia, Germania, Portugalia, Olanda, Belgia au culoare bune.
Dar turneul acesta va produce probabil multe locuri trei calificate, ceea ce poate salva echipe precum Scoția, Turcia, Suedia, Egipt, Ghana, Norvegia, Ecuador sau Austria.
Cu 32 de echipe în faza eliminatorie, Mondialul devine mai iertător în grupe, dar mai lung și mai perfid după aceea. Un meci prost nu te omoară imediat. Două meciuri proaste încep să-ți scrie necrologul.
Meciurile mari din grupe
Sunt câteva dueluri care merită încercuite din timp: Brazilia – Maroc, Spania – Uruguay, Franța – Senegal, Norvegia – Franța, Anglia – Croația, Olanda – Japonia, Olanda – Suedia, Portugalia – Columbia, Germania – Ecuador, SUA – Turcia. Plus Iranul, unde fiecare meci va avea o presiune care depășește gazonul: Iran – Noua Zeelandă, Iran – Belgia, Egipt – Iran. Fotbalul va încerca să fie fotbal, dar planeta nu prea mai știe să lase sportul să se descurce singur.
Orele pentru România: pregătiți cafeaua
Pentru publicul din România, Mondialul nord-american va fi frumos, dar va cere sacrificii.
Meciurile importante vor pica în general seara târziu și noaptea, în funcție de oraș: aproximativ între 20:00 și 05:00 ora României.
Finala, programată la ora 15:00 pe Coasta de Est a SUA, ar trebui să fie la 22:00 în România, deci perfectă pentru o duminică seară de iulie.
Deschiderea, Mexic – Africa de Sud, este în aceeași zonă convenabilă pentru Europa: seară târzie, nu miez de noapte epuizant.
Un Mondial mai mare, nu neapărat mai bun
Cupa Mondială 2026 va fi uriașă. Poate prea uriașă.
48 de echipe înseamnă mai multe povești, mai multe debutante, mai multă reprezentare globală.
Înseamnă și riscul unor meciuri dezechilibrate, al oboselii logistice și al unui turneu care se întinde ca o masă de nuntă unde deja ai uitat cine a venit cu mirele.
Fotbalul are talentul lui de a salva formatele proaste, ideile comerciale și calculele de birou. La final, tot mingea decide dacă turneul devine istorie sau doar un festival FIFA cu prea multe avioane.
În vara lui 2026 vom avea de toate:
Messi probabil la ultimul dans, Franța cu pretenții imperiale, Brazilia în căutarea propriei fantome, Anglia cu presiunea ei eternă, Spania cu tehnică, Uruguay cu dinți, SUA cu ambiția gazdei și Iranul cu toată geopolitica lumii pe umeri.
Se apropie. Încet, dar sigur.
Și, ca de fiecare dată, vom spune că nu ne mai uităm la tot. După care ne vom trezi la 4 dimineața, cu ochii roșii, urmărind Panama – Ghana, convinși că tocmai se scrie istoria.
Câte un star pentru fiecare națională
Grupa A
Mexic – Santiago Giménez: atacant de care Mexicul are nevoie ca de aer.
Africa de Sud – Percy Tau: experiență, tehnică, instinct de meci mare.
Coreea de Sud – Son Heung-min: ultimul mare dans mondial al unui fotbalist splendid.
Cehia – Patrik Schick: dacă e sănătos, poate transforma orice minge bună în gol.
Grupa B
Canada – Alphonso Davies: viteză, spectacol, explozie pe bandă.
Bosnia și Herțegovina – Edin Džeko: veteranul uriaș, încă util, încă elegant.
Qatar – Akram Afif: cel mai creativ om al lor, fotbalist de scânteie.
Elveția – Granit Xhaka: creier, nerv, experiență, lider natural.
Grupa C
Brazilia – Vinícius Júnior: dribling, obrăznicie, electricitate pură.
Maroc – Achraf Hakimi: fundaș lateral modern, aproape extremă cu legitimație defensivă.
Haiti – Duckens Nazon: simbol ofensiv, golgeter, om de moment.
Scoția – Scott McTominay: forță, inserții, goluri mari din linia a doua.
Grupa D
SUA – Christian Pulisic: omul care poate aprinde gazdele.
Paraguay – Miguel Almirón: alergare, tehnică, energie sud-americană.
Australia – Mathew Leckie: veteran de turneu, mereu capabil să muște.
Turcia – Arda Güler: talent fin, picior de mătase, potențial de revelație.
Grupa E
Germania – Florian Wirtz: inteligență, pasă, fantezie între linii.
Curaçao – Leandro Bacuna: experiență și personalitate pentru debutanta exotică.
Coasta de Fildeș – Simon Adingra: viteză, tupeu, fotbal de bandă.
Ecuador – Moisés Caicedo: motorul echipei, agresivitate și luciditate.
Grupa F
Olanda – Xavi Simons: creativ, obraznic, imprevizibil.
Japonia – Takefusa Kubo: rafinament tehnic, schimbare de ritm, inspirație.
Suedia – Viktor Gyökeres: atacant brutal, direct, foarte greu de ținut.
Tunisia – Ellyes Skhiri: echilibru, muncă, disciplină la mijloc.
Grupa G
Belgia – Kevin De Bruyne: chiar și la maturitate, vede pase pe care alții nu le visează.
Egipt – Mohamed Salah: superstar absolut, omul care poate căra o națională.
Iran – Mehdi Taremi: atacant inteligent, experimentat, periculos în careu.
Noua Zeelandă – Chris Wood: vârf clasic, puternic, bun la lovituri decisive.
Grupa H
Spania – Lamine Yamal: copilul-minune care poate transforma turneul în poveste.
Capul Verde – Ryan Mendes: veteran tehnic, lider ofensiv.
Arabia Saudită – Salem Al-Dawsari: omul golului istoric contra Argentinei, încă simbol.
Uruguay – Federico Valverde: plămân, forță, șut, fotbal total.
Grupa I
Franța – Kylian Mbappé: cel mai periculos accelerator din fotbalul mondial.
Senegal – Sadio Mané: lider, instinct, experiență, aur african.
Irak – Aymen Hussein: atacant masiv, golgeter, foarte incomod.
Norvegia – Erling Haaland: dacă primește mingi, apocalipsă în careu.
Grupa J
Argentina – Lionel Messi: dacă mai e acolo, Mondialul capătă lumină istorică.
Algeria – Riyad Mahrez: picior stâng fin, dribling, experiență.
Austria – Marcel Sabitzer: șut, pasă, maturitate, muncă serioasă.
Iordania – Musa Al-Taamari: vedeta lor reală, rapid și curajos.
Grupa K
Portugalia – Cristiano Ronaldo: poate ultimul Mondial al monumentului.
RD Congo – Yoane Wissa: atacant mobil, enervant, eficient.
Uzbekistan – Eldor Shomurodov: liderul ofensiv al debutantei.
Columbia – Luis Díaz: dribling, explozie, bucurie columbiană pură.
Grupa L
Anglia – Jude Bellingham: mijlocaș total, star de epocă.
Croația – Luka Modrić: dacă mai ajunge la turneu, va fi poezie în ghete.
Ghana – Mohammed Kudus: talent mare, forță, tehnică, curaj.
Panama – Adalberto Carrasquilla: mijlocașul care dă ritm și nerv echipei.
Starurile mondialului
Mondialul din 2026 va fi uriaș ca format, dar frumusețea lui va sta tot în oameni, nu în tabele. De la Mbappé, Haaland, Vinícius, Bellingham, Lamine Yamal, Salah, Valverde sau Luis Díaz așteptăm scânteia aceea care transformă un meci într-o amintire.
De la veterani precum Messi, Cristiano Ronaldo, Modrić, De Bruyne, Son sau Džeko așteptăm ultimele mari gesturi ale unei generații care a ținut fotbalul în lumină aproape două decenii.
Iar de la numele mai puțin mediatizate — Arda Güler, Kubo, Gyökeres, Kudus, Shomurodov, Al-Taamari sau Adingra — așteptăm surpriza, obraznicia, lovitura de teatru.
Până la urmă, Cupa Mondială nu trăiește din scheme FIFA și urne valorice, ci dintr-o pasă imposibilă, o fentă reușită, un gol târziu și bucuria aceea simplă care ne face, o dată la patru ani, să credem din nou că fotbalul e mai mare decât toate mizeriile din jurul lui.
sursa: puterea