Mariana Miclăuș este una dintre cele mai longevive și experimentate persoane din cadrul Metrorex, având o carieră de peste patru decenii în companie. Parcursul său profesional a început încă din 1981, înainte de finalizarea studiilor, iar de atunci a urcat treptat toate treptele ierarhiei.
Cu toate că în prezent ocupă funcția de director general și are un venit anual de peste 35.000 de euro, declarațiile oficiale arată că nu deține în acest moment proprietăți imobiliare pe numele său.
Activitatea Marianei Miclăuș la metrou a început într-o poziție tehnică, ca montator în domeniul instalațiilor de automatizare a traficului. Ulterior, și-a continuat dezvoltarea profesională, ocupând diverse funcții, inclusiv în zona economică și administrativă.
A absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul Academia de Studii Economice din București în 1989, iar de-a lungul anilor a ajuns să coordoneze proiecte importante, inclusiv din poziția de șef al Serviciului Managementul Finanțărilor Externe și Relații Internaționale.
În 2019, a devenit pentru prima dată director general provizoriu al companiei, fiind și prima femeie care a ocupat această funcție în istoria Metrorex.
Cariera sa la conducere nu a fost lipsită de controverse. În 2020, Mariana Miclăuș și-a dat demisia pe fondul întârzierilor în proiectul Magistralei 5, în urma presiunilor venite din partea fostului ministru al Transporturilor, Lucian Bode.
Cu toate acestea, în 2023 a revenit în fruntea companiei, fiind numită oficial director general pentru un mandat de patru ani, în urma unui proces de selecție conform normelor de guvernanță corporativă.
Venituri declarate, dar fără proprietăți pe nume
Potrivit declarației de avere din 2024, șefa Metrorex a încasat un venit anual de aproximativ 181.800 de lei, echivalentul a peste 35.000 de euro. Soțul său, angajat tot în cadrul companiei, a declarat venituri de aproape 90.000 de lei anual.
Cu toate acestea, în documentele oficiale nu apar terenuri, case sau apartamente pe numele său în prezent. La rubrica dedicată bunurilor imobiliare este menționat că „nu este cazul”.
În trecut, însă, situația a fost diferită. Mariana Miclăuș a declarat o locuință de aproximativ 180 de metri pătrați, achiziționată împreună cu soțul în 2008. De asemenea, în 2019, și-a vândut cota parte dintr-un apartament pentru suma de 71.000 de euro.
În prezent, aceasta deține un autoturism marca Mazda, cumpărat în 2015, precum și un depozit bancar de aproximativ 75.000 de lei.
Situația din Metrorex a intrat din nou în atenție după declarațiile făcute de Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor. Acesta a anunțat că a solicitat convocarea Consiliului de Administrație pentru încetarea mandatului Marianei Miclăuș.
Motivul invocat îl reprezintă posibile nereguli și pierderi financiare semnificative, inclusiv întârzieri în încasarea unor penalități contractuale în valoare de zeci de milioane de euro.
Ministrul a atras atenția că lipsa de reacție în astfel de situații poate avea consecințe grave și a cerut măsuri ferme din partea conducerii companiei.
Viitorul Marianei Miclăuș la conducerea Metrorex depinde acum de decizia Consiliului de Administrație. În contextul presiunilor politice și al acuzațiilor apărute, perioada următoare ar putea aduce schimbări importante în structura de conducere a companiei.
Cazul readuce în discuție nu doar managementul instituțiilor publice, ci și transparența și responsabilitatea în administrarea fondurilor.
Un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor scoate la iveală o serie de nereguli majore în activitatea Metrorex, de la pierderi financiare și contracte controversate până la decizii administrative care au afectat direct bugetul companiei.
Documentul oficial, aprobat la nivelul ministerului, indică faptul că situația financiară a companiei este afectată de „incertitudini semnificative” și pierderi acumulate, care ridică semne de întrebare inclusiv asupra continuității activității.
Cutremur în companiile de stat: 22 de societăți, adevărate găuri negre pentru buget
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, joi, la finalul ședinței de Guvern, că în România activează 1.500 de companii de stat, multe dintre ele cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde lei și că a prezentat în ședință o informare despre un „portofoliu pilot” de 22 de companii de stat, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei datorii istorice şi au înregistrat pierderi nete de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. Între acestea se regăsește și Metrorex.
„A sosit momentul să luăm măsuri pentru a pune capăt risipei”, a spus vicepremierului, potrivit căruia „unele companii trebuie consolidate, altele transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise disciplinat”. Potrivit vicepremierului, soluția pentru Metrorex este redresarea operaţională, la fel ca și CFR și Tarom.
”În aceste companii e nevoie de măsuri ferme de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări sau în alte companii similar, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea a Comisiei Europene, pentru un eventual ajutor de stat”, conform vicepremierului.
Pierderile și deciziile întârziate au împins compania într-o zonă de risc
Raportul arată că problemele financiare nu sunt doar rezultatul contextului economic, ci și al unor decizii luate tardiv sau fără fundament suficient.
Pierderile din exploatare au afectat direct activele companiei, iar lipsa unor măsuri rapide a permis acumularea dezechilibrelor.
În plus, sunt invocate situații în care măsuri corective au fost aplicate abia după ce efectele negative deveniseră vizibile, ceea ce indică o reacție întârziată a managementului.
Contractul de pază: milioane cheltuite și apoi tăieri în grabă
Un exemplu concret din raport este cel al contractului de pază, unde Metrorex a semnat un acord în valoare de peste 1,8 milioane de lei pe lună.
Ulterior, conducerea companiei a încercat să reducă impactul financiar prin diminuarea serviciilor și a numărului de posturi, după ce pierderile estimate pentru anul următor deveniseră evidente.
„S-a propus reevaluarea dispozitivului de pază prin reducerea numărului de posturi”, se arată în raport.
Această succesiune de decizii ridică întrebări despre modul în care a fost fundamentat contractul inițial și dacă evaluarea costurilor a fost realistă.
Bunuri ale statului folosite fără respectarea legii
Raportul identifică și situații în care bunuri publice au fost utilizate fără respectarea cadrului legal, în special în zona unor terenuri și baze sportive.
Într-un caz concret, utilizarea unui teren din incinta unui depou a fost realizată fără drept, ceea ce a dus la pierderi financiare pentru companie.
„Ocuparea și utilizarea fără drept a proprietății publice a statului reprezintă o încălcare a regimului juridic al bunurilor”, se arată în document.
Prejudiciul estimat doar din neîncasarea unor chirii ajunge la aproximativ 815.000 de lei.
Sistem paralel de contracte: peste 1.200 de acorduri fără licitație
Una dintre cele mai sensibile concluzii ale raportului vizează modul în care au fost atribuite contractele pentru spațiile publicitare din rețeaua de metrou.
Între 2021 și 2025, Metrorex a încheiat peste 1.200 de contracte prin atribuire directă, fără organizarea unor proceduri competitive.
„1.208 contracte de închiriere […] prin atribuire directă”, se precizează în raport.
Inspectorii subliniază că această practică a evitat concurența și transparența, ceea ce ar fi putut duce la venituri mai mari pentru companie.
În unele cazuri, contractele au fost încheiate pe perioade scurte, repetate, ceea ce a permis ocolirea unor reguli mai stricte privind licitațiile.
Probleme inclusiv în zona de sănătate și siguranță
Controlul a vizat și zona de sănătate și securitate în muncă, unde au fost identificate deficiențe legate de autorizare.
Raportul arată că anumite activități au fost desfășurate fără respectarea completă a cerințelor legale, inclusiv lipsa unor autorizații necesare.
„Nu a fost întreprinsă nicio acțiune pentru obținerea autorizației sanitare de funcționare”, notează inspectorii.
Situația a fost remediată ulterior, dar doar după intervenția autorităților.
Tarife, contracte și decizii incoerente
Raportul mai evidențiază o serie de inconsecvențe în stabilirea tarifelor pentru închirierea spațiilor și în gestionarea contractelor.
În unele situații, valorile au fost stabilite fără suficiente date sau fără o metodologie clară, iar documentele interne nu ofereau justificări solide pentru deciziile luate.
De asemenea, au existat diferențe între structurile interne ale companiei în ceea ce privește interpretarea legalității unor contracte.
sursa:6om