Guvernul pregătește una dintre cele mai controversate măsuri din ultimii ani în sectorul public: limitarea drastică a cumulului pensiei cu salariul. Proiectul de lege urmează să fie adoptat într-o ședință extraordinară, iar efectele vor fi resimțite direct de zeci de mii de bugetari aflați în pragul pensionării sau deja pensionați.
Regulă nouă: doar 15% din pensie dacă rămâi la stat
Actul normativ introduce o schimbare radicală: angajații din sectorul public care îndeplinesc condițiile de pensionare și aleg să rămână în funcție nu vor mai putea încasa pensia integral. Concret, aceștia vor primi doar 15% din cuantumul pensiei, ceea ce înseamnă o reducere de 85%.
Măsura vizează eliminarea situațiilor în care o persoană beneficiază simultan de două venituri integrale din fonduri publice. În practică, fiecare angajat va trebui să facă o alegere clară: fie renunță la locul de muncă și păstrează pensia integrală, fie continuă activitatea, dar cu o pensie diminuată semnificativ.
Proiectul de lege privind cumulul pensiei cu salariul a fost inclus pe ordinea de zi a Guvernului, însă mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ înainte de adoptare.
Argumentul Guvernului: echitate și reducerea cheltuielilor
Premierul Ilie Bolojan a explicat logica din spatele acestei măsuri, subliniind că statul trebuie să reducă presiunea pe bugetul de salarii. Potrivit acestuia, în condițiile în care sunt necesare restructurări în instituțiile publice, este „mai corect moral” ca persoanele care au deja o sursă sigură de venit, respectiv pensia, să facă un pas înapoi.
Șeful Executivului a precizat că, în lipsa altor soluții pentru reducerea cheltuielilor, alegerea între pensie și salariu devine inevitabilă. Practic, legea creează un mecanism prin care bugetarii sunt forțați să opteze pentru una dintre cele două surse principale de venit.
Prelungirea activității până la 70 de ani
În paralel cu restricțiile privind cumulul, proiectul aduce și o flexibilizare: posibilitatea de a rămâne în activitate până la vârsta de 70 de ani. Această opțiune nu este însă automată.
Pentru a putea continua activitatea, angajații trebuie să își exprime explicit acordul privind reducerea pensiei cu 85% și să obțină anual aprobarea angajatorului. Astfel, menținerea în funcție devine o decizie condiționată, nu un drept garantat.
Cine scapă de restricții
Deși regula este una generală, legea introduce și o serie de excepții. Există categorii care vor putea continua să cumuleze pensia cu salariul fără penalizări.
Printre acestea se numără aleșii locali și persoanele care ocupă funcții prevăzute de Constituție, dar și anumite cadre didactice implicate în formarea magistraților sau în învățământul militar și juridic superior. De asemenea, unele structuri din sistemul de ordine publică vor beneficia de un regim diferit.
Aceste excepții sunt justificate de specificul activității și de necesitatea menținerii unor profesioniști în domenii considerate sensibile sau deficitare.
Educația, în perioada de tranziție
Un impact important se va resimți în sistemul de învățământ, unde numărul profesorilor pensionari care continuă activitatea este semnificativ. Pentru acest sector, legea prevede o perioadă de tranziție.
Până la finalul anului 2026, cadrele didactice vor putea cumula pensia cu salariul în forma actuală, fără restricții. După această dată, și profesorii pensionari care rămân la catedră vor intra sub incidența noilor reguli, fiind nevoiți să accepte reducerea pensiei sau să renunțe la activitate.
sursa: puterea