Europa trebuie să își regândească urgent strategia energetică, într-un context geopolitic tot mai tensionat. Lideri din energie și politică avertizează că dependența de alte state nu mai este o opțiune, iar soluțiile sunt deja pe masă: investiții accelerate, diversificare și valorificarea resurselor din regiunea Mării Negre.
Marea Neagră, „polița de asigurare” a Europei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a transmis un mesaj clar: Europa trebuie să înceteze să mai depindă de alții pentru energie.
El a explicat că actualul context internațional, marcat nu doar de tensiunile cu Rusia, ci și de situația din Iran, obligă Europa să își schimbe radical abordarea.
Burduja a arătat că lecția ultimilor ani este una simplă: dependența de resurse sau rute energetice controlate de alte state poate deveni rapid o vulnerabilitate majoră.
A indicat regiunea Mării Negre ca soluție strategică pentru securitatea energetică a continentului, subliniind că nu doar România, ci și Turcia și Bulgaria pot contribui la acoperirea unei părți importante din consumul Europei.
„Europa se confruntă cu un moment disruptiv dual, nu este vorba doar de Rusia, este vorba şi despre Iran şi cred că o lecţie pe care ar trebui să o învăţăm este că nu ne putem permite să depindem de resurse energetice sau de coridoare energetice care nu sunt sub controlul nostru. Cred că regiunea Mării Negre ar trebui să servească drept poliţă de asigurare, alături de rezervele sale (…) şi putem acoperi multe dintre nevoile Europei”, a declarat acesta.
Totodată, Burduja a punctat și miza economică majoră pentru România, estimând venituri de aproximativ 20 de miliarde de euro din proiectul Neptun Deep.
Hidroenergia, ignorată în Europa
La rândul său, directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a atras atenția asupra unui dezechilibru major în politicile energetice europene.
El a explicat că, deși hidroenergia este o sursă curată și stabilă, aceasta nu a fost susținută suficient în ultimul deceniu, iar investițiile sunt tot mai greu de realizat din cauza birocrației.
Badea a subliniat că hidrocentralele nu înseamnă doar producție de energie, ci și infrastructură, securitate și chiar dezvoltare turistică, dând exemplul barajului Vidraru.
În opinia sa, tranziția energetică nu ar trebui să fie o competiție între tehnologii, ci un echilibru între ele.
„Hidrocentralele nu sunt susţinute suficient în Europa (…) procedurile devin din ce în ce mai birocratice, iar mare întrebare este unde ne aflăm? Oare hidroenergia mai este o tehnologie susţinută (…)? Eu mă ghidez după principiul că nu este o luptă între tehnologii. Trebuie să învăţăm cum să creăm un mixaj”, a explicat acesta.
Timmermans: fără suveranitate energetică, nu există viitor
Fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, a dus discuția și mai departe, vorbind despre necesitatea unei „suveranități energetice” reale.
El a avertizat că Europa nu trebuie să înlocuiască dependența de Rusia cu o altă dependență, de exemplu față de Statele Unite.
Timmermans a subliniat că soluția este accelerarea investițiilor în energie durabilă, dezvoltarea unei piețe de capital integrate și construirea unei rețele energetice europene.
„Nu există alternativă. Viitorul trebuie să se bazeze pe noi fiind capabili să gestionăm mai bine resursele energetice (…) acum că am scăpat de dependenţa de Rusia, ar fi de rău augur să creăm o nouă dependenţă (…) trebuie să creăm propria noastră suveranitate energetică”, a declarat acesta.
El a mers chiar mai departe, sugerând că Pactul Verde ar trebui redenumit „Pactul Libertății”, pentru că miza reală este independența Europei.
sursa: puterea