UPDATE, ora 16.50: Cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) au convenit în unanimitate, miercuri, să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele lor de urgență, pentru a combate criza petrolieră declanșată de războiul din Orientul Mijlociu.
“Provocările pieței petroliere cu care ne confruntăm sunt fără precedent ca amploare și, prin urmare, mă bucur foarte mult că țările membre AIE au răspuns cu o acțiune colectivă de urgență, de o amploare fără precedent. Piețele petroliere sunt globale, așa că răspunsul la perturbările majore trebuie să fie și el global. Securitatea energetică este mandatul fondator al AIE și mă bucur că membrii agenției dau dovadă de o solidaritate puternică în luarea unor măsuri decisive împreună”, a declarat directorul executiv al AIE, Fatih Birol.
Decizia de a lua măsuri colective de urgență a fost luată, marți, în urma unei reuniuni extraordinare a statelor membre ale AIE, convocată de directorul executiv al Agenției. Membrii AIE dețin stocuri de urgență de peste 1,2 miliarde de barili. Folosirea coordonată a stocurilor este a șasea din istoria Agenției Internaționale pentru Energie, care a fost creată în 1974. Acțiuni colective anterioare au fost întreprinse în 1991, 2005, 2011 și de două ori în 2022. În 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, statele membre ale AIE au eliberat în două etape 182 de milioane de barili de petrol pentru a stabiliza piața.
Conflictul din Orientul Mijlociu, care a început pe 28 februarie 2026, a dus la o blocare a traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Acest lucru a obligat țările din întreaga regiune să oprească sau să reducă cantitatea de țiței produsă, din cauza faptului că depozitele sunt pline. În medie, 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere au tranzitat zilnic Strâmtoarea Hormuz în 2025, ceea ce reprezintă aproximativ 25% din comerțul maritim mondial cu petrol.
Miercuri, trei nave au fost lovite de proiectile în apropierea Strâmtorii Hormuz, în condițiile în care Iranul a anunțat că orice navă aparținând Statelor Unite, Israelului sau aliaților lor, care trece pe această rută, ar putea fi ținta unui atac.
UPDATE, ora 15: Prim-ministra Sanae Takaichi a declarat că eliberarea cantităților din rezerve ar putea avea loc chiar de luni. Vor fi puse la dispoziție echivalentul a 15 zile de consum din rezervele sectorului privat și a unei luni din stocul de stat.
Rezervele naționale japoneze sunt constituite atât de stat, cât și de companiile private, și acoperă o cerere de țiței și produse petroliere echivalentă cu 254 de zile.
Și Germania a transmis că va răspunde pozitiv solicitării Agenției Internaționale pentru Energie de a pune pe piață petrol din rezerva de stat. Katherina Reiche, ministra Economiei, a declarat că AIE le-a cerut membrilor săi să elibereze 400 de milioane de barili de petrol: “Vom respecta această solicitare și vom contribui cu partea noastră”.
Ministra nu a spus exact când va realiza Germania eliberarea din rezerva de stat, dar a precizat că SUA și Japonia vor avea cea mai mare contribuție. În plus, guvernul german le va permite comercianților de carburanți să-și majoreze prețurile o singură dată pe zi. Restricția nu se va aplica și în cazul reducerilor de preț.
Deciziile celor două țări apar în contextul în care Agenția Internațională pentru Energie se pregătește să elibereze cea mai mare cantitate de petrol din rezervele strategice din toate timpurile, într-un efort de a calma turbulențele de pe piețele energetice.
Prețul petrolului european Brent se tranzacționează, la această oră, cu sub 92 de dolari/baril.
Știrea inițială: Agenția Internațională pentru Energie propune cea mai mare eliberare de țiței din rezerve pe piață, pentru calmarea prețurilor. Deși aceasta ar depăși intervenția din 2022, de la invadarea Ucrainei, rezultatele unei acțiuni coordonate, cea mai amplă din istorie, pot fi mixte. Primul semnal dat pieței este acela că suntem în fața unei crize de durată. Totuși, cotația petrolului european scade, miercuri dimineața, la sub 90 de dolari pe baril.
Potrivit Wall Street Journal, Agenția (din care fac parte 32 de țări, dar este dominată de membrele G7) vrea o eliberare coordonată a unei cantități de peste 182 de milioane de barili (echivalentă a consumului mondial pentru două zile), depășind cantitatea din 2022.
Țările membre ar urma să decidă miercuri după-amiază dacă sunt de acord. O încercare anterioară a SUA de a convinge statele G7 a fost primită cu reticență, iar WSJ arată că și dacă un singur stat membru se va opune planul ar fi cel puțin întârziat.
Propunerea AIE are menirea să contracareze perturbarea semnificativă de aprovizionare ca urmare a închiderii Strâmtorii Hormuz, prin care trec aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și carburanți. Deși rezervele AIE însumează 1,2 miliarde de barili, ceea ce înseamnă că acestea pot suplini livrările din Golful Persic pentru circa patru luni, eliberările anterioare din rezervele strategice au avut rezultate mixte. De exemplu, în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina, intervenția coordonată de SUA pe piața petrolului a transmis în primul rând mesajul că urmează o criză de durată, iar cotația țițeiului a crescut cu 20%, atingând vârful în vara 2022.
Totuși, miercuri dimineață, prețul petrolului european de referință pare a se stabiliza la sub 90 de dolari/baril, un nivel similar cu cel de vineri, înainte de creșterea abruptă de până la 120 de dolari pe baril.
sursa: biziday