Potrivit Casei Albe, peste 20 de țări vor participa la prima reuniune a așa-numitului “Board of Peace”, o structură creată la inițiativa președintelui american Donald Trump, cu scopul declarat de a coordona reconstrucția Fâșiei Gaza și, ulterior, de a interveni și în alte conflicte internaționale.
Administrația americană susține că statele membre au promis peste 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția și ajutorul umanitar din Gaza, teritoriu devastat de războiul cu Israelul și aflat în continuare într-o criză umanitară severă. De asemenea, ar fi fost asumate angajamente pentru trimiterea a mii de militari într-o forță internațională de stabilizare, care să asigure securitatea și să sprijine poliția locală din Gaza. Deocamdată, nu este foarte clar câți bani au fost efectiv virați și în ce condiții vor fi trimiși acești oameni pe teren, subliniază Reuters.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Trump va conduce prima parte a reuniunii, după care va pleca într-o vizită în statul Georgia. Ea a descris Consiliul de Pace ca fiind ”o organizație legitimă”, cu zeci de țări membre.
Inițiativa a fost lansată în ianuarie, la Davos, iar ulterior a fost susținută printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, în contextul planului american privind Gaza. Inițial, rolul consiliului era de a supraveghea administrarea temporară a teritoriului și procesul de reconstrucție, însă mandatul a fost extins de Trump pentru a include și alte conflicte globale, cu el în poziția de președinte al structurii.
Reuniunea este însă marcată de scepticism puternic din partea unor aliați tradiționali ai SUA. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat invitația, iar liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței au anunțat că nu vor participa. Vaticanul a transmis, la rândul său, că nu se va alătura inițiativei, subliniind că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în principal în responsabilitatea Organizației Națiunilor Unite. Decizia este interpretată ca un semnal de rezervă față de o structură percepută drept paralelă sau concurentă cu ONU. Italia va participa la reuniunea organizată de președintele american în calitate de observator, asemenea României și Comisiei Europene, însă nu va fi prezentă Giorgia Meloni, susținătoare a lui Donald Trump, ci aceasta îl va trimite pe ministrul italian de Externe.
În schimb, la întâlnire vor participa delegații din mai multe state din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia, Iordania și Qatar, precum și țări din alte regiuni, printre care Argentina, Paraguay, Ungaria, Kazahstan și Indonezia. Unele dintre aceste state sunt considerate apropiate de Administrația Trump sau interesate să își consolideze relațiile cu Washingtonul.
Experți în politică externă și foști diplomați americani atrag atenția că acest consiliu nu oferă, deocamdată, răspunsuri clare la întrebările esențiale: cine va guverna efectiv Gaza, cine va asigura securitatea pe termen lung și cum va fi gestionată relația cu Hamas. De asemenea, există îndoieli privind capacitatea noii structuri de a depăși blocajele din negocierile dintre Israel și Hamas sau de a produce rapid rezultate concrete.
În esență, Consiliul de Pace este prezentat de Administrația Trump ca un mecanism rapid și flexibil pentru mobilizarea de fonduri și coordonarea reconstrucției Gaza, cu ambiția de a deveni un instrument mai larg de intervenție în conflicte internaționale. Criticii îl văd însă ca pe o inițiativă cu mandat neclar, suprapus peste atribuțiile ONU, a cărei eficiență va depinde nu de promisiuni financiare, ci de capacitatea reală de a produce schimbări vizibile pe teren.
sursa: biziday