Soldații francezi nu o să-i înlocuiască pe cei americani în România, dă asigurări ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.„Nu mă aștept să vină francezii cu trupe suplimentare acum. Nici ei nu sunt în cel mai bun momet”, a spus ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, la postul Digi24. Oficialul din fruntea apărării a lăsat să se înțeleagă faptul că există o ruptură între structurile militare din Franța și cele din România.
„Au fost greșeli. Totul se adună. Cred că noi trebuie să facem mai mulți pași către dânșii. Au fost multe vorbe, puține fapte”, a concluzionat Moșteanu, fără să vrea să ofere detalii la modul concret. Franţa şi România vor să demonstreze ”solidaritatea strategică” a NATO împotriva Rusiei prin vastul exerciţiu ”Dacian Fall”, relatează AFP, conform News.ro.Un pod plutitor motorizat îşi desfăşoară rampele pe mal şi îmbarcă blindate franceze şi camioane româneşti, pentru a traversa râul Mureş, în România
O brigadă multinaţională formată şi înarmată de Franţa împreună cu contingente belgian, luxemburtghez şi spaniol îşi multiplică – în perioada 20 octombrie-13 noiembrie – manevrele, tirurile de artilerie şi cu tancul – cu muniţie reală – şi împreună cu unităţi române în vederea validării capacităţii armatei franceze de a se mobiliza rapid şi a se desfăşura în caz de criză. Parisul desfăşoară începând din 2022, de la invazia la scară mare a Ucrainei, aproape 1.500 de militari în Romnia, în cadrul unui batalion avansat.Acest batalion urmează să fie ridicat la nivel de brigadă – adică 5.000 de oameni -, o consolidare rapidă pe care Dacian Fall vizează să o valideze în Alianţa Nord-Atlantică.
”Trebuie să ne demonstrăm capacotatea de a ne integra într-o divizie NATO, atât la nivel de proceduri, cât şi de difuzarea ordinelor”, declară generalul Maxime Do Tran, comandantul celei de 7-a Brigăzi Blindate desfăşurată la Dacian Fall. Naţiunile-cadru din fiecare dintre cele opt ţări de pe falncul de est al NATO – ca de exemplu Franţa în estul României – urmează să-şi demonstreze, la rândul lor această capacitate.Acest exerciţiu are totodată o funcţie de ”semnalare” a ”solidarităţii strategice” în cadrul Alianţei, precizează comandantul.În mai multe localităţi din România, exerciţiile se succed conform ”planurilor reale de apărare NATO”, subliniază el.
Cuantumul dobânzilor pe care România le plăteşte anul acesta la împrumuturile pe care le-a contractat este mai mare decât bugetul Apărării, susţine ministrul Ionuţ Moşteanu.El afirmă că e uşor de spus, de către politicieni, că solicită bani pentru un domeniu sau altul, subliniind că fiecare leu dat în plus unui sector de activitate este luat din bugetul altui domeniu, potrivit News.Ionuţ Moşteanu a evitat să vorbească despre bugetul pe care Armata şi Apărarea în general îl vor avea, arătând că este nevoie de echilibru şi este nevoie ca România să îşi respecte angajamentele de stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. Întrevedere cu ministrul adjunct al apărării din Ucraina Joi, 6 noiembrie, ministrul apărării naţionale, Liviu-Ionuţ Moşteanu, a avut o întrevedere cu ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Hvozdiar, la Bucureşti, în marja NATO-Industry Forum.Întrevederea dintre cei doi oficiali a reprezentat o bună ocazie pentru aprofundarea subiectelor de interes comun din domeniul apărării şi perspectivele cooperării bilaterale. Au avut loc convorbiri cu privire la contextul evoluţiilor de securitate regionale, sprijinul pentru Ucraina şi consolidarea posturii NATO de apărare şi descurajare pe Flancul Estic.Punctul central al discuției a fost reprezentat de oportunitățile de cooperare dintre cele două state în domeniul industriei de apărare.Ministrul Ionut Moșteanu a subliniat, totodată, deschiderea comunității statelor membre europene, inclusiv a României, pentru implicarea Ucrainei la proiectele și inițiativele europene din domeniul apărării. De asemenea, au fost evidențiate principalele progrese înregistrate de România în vederea implementării regulamentului Security Action for Europe (SAFE), în direcția valorificării industriei naționale de apărare, în contextul în care Ucraina însăși este eligibilă pentru participarea, alături de statele membre, la achiziții comune sprijinite de acest instrument financiar european. „Eforturile noastre comune la nivel european ar trebui să se bazeze inclusiv pe lecțiile învățate de la Ucraina, mai ales cu privire la importanța creării unor ecosisteme inovatoare de drone și anti-drone. Suntem interesați să explorăm întregul potențial al inovării în domeniul apărării, inclusiv prin valorificarea soluțiilor ucrainene.”, a declarat ministrul apărării naționale.
Sursa: scutul