Primarul municipiului Slatina, Mario De Mezzo, a afirmat marți seară, la Antena 3 CNN, că administrația locală va respecta decizia Guvernului privind reducerea posturilor bugetare, într- un modul critic în care primul Ilie Bolojan a descris cheltuielile din administrația publică.
Primarul din Slatina îl contrazice pe Ilie Bolojan
Edilul liberal a spus că termenul de „dezm ăț financiar”, folosit de prim-ministru, este „exagerat” și că banii cheltuiți de primării au mers în mare parte c atre investiții necesare.
Mario De Mezzo a declarat că Slatina se va conforma deciziei de a elimina 10% posturile efectiv ocupate în administrația locală, dar dintre a subliniat că reorganizarea ar putea proteja locurile de muncă ale multor angajați.
„Mă bucur că sa luat o decizie. Eu cred că prin reorganizare voi fi ferit să renunțăm la mulți oameni. După ce văd decizia în Monitorul Oficial, voi analiza împreună cu colegii mei. Ne vom supune legii. Dacă va trebui să renunțăm la anumite posturi, vom face acest lucru.
Edilul a precizat că așteaptă publicarea hotărească ârii în Monitorul Oficial pentru a putea demara analiza intern ă privind aplicarea măsurilor de restructurare.
Replica pentru premierul Bolojan
Primarul liberal a reacționat critic la afirmația premierului Ilie Bolojan, care a spus că Rom ânia „pl ătește prețul unui dezmăț financiar” în administrația publică.
„Acest concept de dezm ăț financiar, pe care neinspirat la folosit în acel moment, este un pic exagerat. Banii au fost folosiți în investiții ”, a declarat Mario De Mezzo.
El a oferit exemplul Oradiei, orașul condus de Bolojan în trecut, unde sa realizat o investiție majoră prin programul Anghel Saligny.
„Am vorbit public despre a doua centură de la Oradea, care a costat 1,3 miliarde de lei. Este făcută exclusiv prin Anghel Saligny. Este o investiție utilă pentru domnul Oradea, sunt convins de acest lucru . ca să nu fiu acuzat de discriminare”, a adăugat De Mezzo.
Reduceri de personal în administrația locală
Decizia de a elimina 10% din posturile efective ocupate în administrația locală a fost luată marți de liderii Coaliției de guvernare. Potrivit surselor din cadrul Coaliției, nu toate primăriile vor fi nevoite să facă disponibilizări, deoarece peste 700 dintre ele „nu au exagerat cu angajările ”.
În ceea ce priveste prefecturile, procentul de reducere a personalului va fi de 20%. Deocamdată, nu a fost stabilită data de la care măsura va fi aplicată efectiv, at ât în administrația centrală, c ât și în cea locală .
Mario De Mezzo a mai spus că administrațiile locale au nevoie de stabilitate pentru a-și duce la capăt proiectele de dezvoltare și a subliniat că investițiile publice nu pot fi tratate ca un semn de „risip ă”.
Puterea de cumpărare, tot mai afectată de inflație
Valoarea actuală a tichetului, de 40 de lei, a fost erozată semnificativ de creșterea prețurilor, mai ales la alimente. Confederațiile sindicale au reclamat în repetate rânduri că beneficiul a pierdut din puterea de cumpărare, iar ajustarea periodică ar trebui corelată cu indicele prețurilor de consum.
În lipsa unei majorări mai consistente, efectul real asupra veniturilor nete va fi modest. Pentru un angajat care primește tichete la valoarea maximă, diferența netă după aplicarea creșterii va fi de aproximativ 80–100 de lei pe lună, în funcție de numărul de zile lucrătoare.
Aplicare de la începutul anului 2026
Majorarea la 45 de lei va fi inclusă într-un ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor, care va actualiza valoarea nominală a tichetului de masă. Aceasta va intra în vigoare la începutul anului fiscal 2026, în același pachet legislativ cu măsurile privind reorganizarea aparatului bugetar și reducerea cheltuielilor publice.
Liderii coaliției consideră că soluția actuală este una de tranziție, urmând ca viitoarele ajustări să depindă de evoluția inflației și de rezultatele reformelor din sectorul public.
sursa: puterea