UPDATE, ora 10.10. Până la ora 10, au votat, în total, 9,35% din cetățeni, majoritatea cu vârste cuprinse între 56-65 de ani și o pondere aproape egală între femei și bărbați. Au fost raportate deja zeci de cazuri de încălcări ale procedurii – Misiunea de Observare Promo-LEX transmite că, la deschiderea secțiilor de votare, unele secții NU au respectat procedura de sigilare a urnelor, fie fiind sigilate prea devreme, fie nu s-a respectat numărul minim de sigilii. Totodată, au fost observate încălcări ale secretului votului, inclusiv fotografierea buletinelor și amplasarea defectuoasă a cabinelor. Alte abateri au inclus votarea cu acte neconforme (buletine expirate) sau doar pe baza unor copii digitale, precum și transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană.
Știrea inițială:
Urnele s-au deschis la ora 7 și peste trei milioane de moldoveni, din Moldova și din restul țărilor lumii, sunt așteptați să voteze până la 21, pe ora locală în fiecare țară în care se votează. Campania electorală a fost marcată de atacuri hibride (dezinformări care au urmărit să stârnească panica – de exemplu zvonuri privind iminența unei invazii europene, după ce trupele NATO ar fi fost masate în România) dar și de excluderea din alegeri a unor partide filoruse care au primit finanțare pe care nu o puteau justifica.
Principalele două blocuri politice sunt PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu) și “Blocul Patrioților”, o alianță a socialiștilor și comuniștilor, dominată de foștii președinți, Vladimir Voronin (2001-2009) și Igor Dodon (2016-2020).
PAS este la guvernare din 2021 și, deși a obținut invitarea aderării Moldovei la Uniunea Europeană, gestionarea crizei economice generate de invazia rusă din Ucraina, precum și acțiunile permanente de stradă ale forțelor filoruse i-au erodat încrederea. Potrivit unui sondaj realizat în septembrie de iData, PAS ar putea obține peste 33% din voturi, fiind depășit la câteva sutimi de alianța filorusă “Blocul Patrioților”. Dar niciuna dintre cele două formațiuni nu poate face singură majoritatea parlamentară, așa că aceasta va fi cel mai probabil decisă de alte două partide mai mici – “Alternativa”, partidul lui Ion Ceban, primarul Chișinăului, cotat cu aproape 10% din intențiile de vot, și “Partidul Nostru” (7,5% în sodaje), al lui Renato Usatîi, un politician populist, extrem de controversat, care s-a ascuns o perioadă la Moscova. Ceban se declară proeuropean, dar el are interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen, “din considerente de siguranță națională”.
Dar sondajul iData, publicat cu patru zile înainte de alegeri, arată că aproape 27% dintre cetățenii Moldovei sunt nehotărâți, așa că o răsturnare de situație nu este exclusă.
Un alt sondaj, publicat în această săptămână de IPP, arată că dintre cei deciși să voteze 49% ar urma să aleagă PAS, doar 24% Blocul Patriotic (filorus), iar Partidul Nostru (Usatîi) și Blocul Alternativ (Ceban) ar obține 7-8% din voturi.
Pragul electoral mare (5% pentru partide și 7% pentru alianțe) face probabilă redistribuirea a cel puțin 10% din voturi, în condițiile în care pe liste sunt 23 de concurenți (partide, alianțe și independenți) la un parlament cu un număr total de 101 locuri. Șapte formațiuni au fost descalificate de Comisia Electorală Centrală, în special din cauza finanțărilor cu fonduri din afara țării a campaniei electorale.
Este de așteptat ca votul din diaspora să conteze într-o proporție de circa 15%, la alegerile prezidențiale de anul trecut un record de peste 300 de mii de moldoveni exprimându-și votul în afara țării.
Știre, în curs de actualizare…
sursa: biziday