În condițiile în care patronul Sanjeev Gupta nu a întreprins nimic concret pentru salvarea de la faliment a Combinatului Siderurgic Galați, o companie strategică pentru economia românească, la nivelul Guvernului e luată în calcul salvarea combinatului prin preluarea acestuia de către alt investitor.
Prioritatea menținerii în activitate a singurei capacități de producție a oțelului din România a fost afirmată de premierul Ilie Bolojan, care a spus că „este important să avem un sector care funcționează în această zonă, pentru că tot ce înseamnă construcții în România se bazează pe metal și ar fi bine să nu distrugem toate aceste active”.
Dar se pare că salvarea combinatului nu este la fel de importantă și pentru Grupul „Liberty Steel”, controlat de omul de afaceri Sanjeev Gupta prin GFG Alliance, care deține combinatul de la Galați prin compania britanică Liberty Holdco Galati & Skopje Limited.
Din partea Grupului „Liberty Steel” nu a venit nicio explicație cu privire la modul în care au fost cheltuite cele 708 milioane lei date de stat prin EximBank pentru relansarea producției la combinatul gălățean. Producția nu a fost relansată, dar banii s-au dus. Potrivit lui Remus Borza, președintele Euro Insol, membru al echipei de administratori concordatari, sutele de milioane de euro date de statul român au fost cheltuite în alte scopuri:
„Banii aveau o destinație strictă, trebuia să se finanțeze exclusiv producția combinatului, achiziția de materii prime, utilități (energie, gaze), plata salariilor. Dar ei s-au dus în toate zările Pământului, pe tot felul de contracte”.
Se pare că Sanjeev Gupta, care în ultima vreme s-a confruntat cu închiderea mai multor companii siderurgice pe care le deținea în Europa, nu mai are capacitatea de a susține financiar continuarea activității. Potrivit presei economice, recent, el și-a vândut o vilă pe insula Palm Jumeirah, din Dubai, pentru aproximativ 11,8 milioane de dolari, o sumă nesemnificativă pentru industria oțelului.
Varianta discutată la Guvern: „atragerea potenţialilor investitori interesaţi să preia sau să susţină activitatea de producţie”
La prima ședință de lucru a Comitetului interministerial constituit de premierul Ilie Bolojan pentru apărarea intereselor statului la Combinatul Siderurgic „Liberty” a fost discutată o primă analiză a situației combinatului și a variantelor de continuare a producției de oțel la Galați.
A fost o întâlnire la vârf, pentru că din acest comitet fac parte viceprim-miniștrii Marian Neacșu și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Justiției Radu Marinescu, ministrul Economiei Radu Miruţă, secretarul general al Guvernului Radu Oprea și Mihai Jurca, şeful Cancelariei premierului. Au mai participat reprezentanți ai ANAF şi ai Exim Banca Românească.
Membrii comitetului au analizat la întâlnirea de la Palatul Victoria situaţia economico-financiară şi juridică a S.C. „Liberty” Galaţi S.A, dar și a subsidiarei de conducte sudate S.C. „Liberty Tubular Products” Galaţi – S.A din perspectiva obligaţiilor financiare şi a procedurilor judiciare aflate în derulare, precum şi din punct de vedere social.
Dar unul dintre subiectele cele mai importante ale discuțiilor au vizat găsirea unor soluții pentru continuarea activității de producție pe platforma siderurgică de la Galați, una dintre variantele luate în calcul la Guvern fiind găsirea unor investitori interesați să preia combinatul.
„Un punct important al reuniunii l-a constituit analiza posibilelor soluţii pentru protejarea intereselor statului la S.C. Liberty Galaţi S.A şi S.C. Liberty Tubular Products Galaţi – S.A., pentru continuarea activităţii de producţie de către cele două societăţi, precum şi pentru atragerea potenţialilor investitori interesaţi să preia sau să susţină activitatea de producţie a celor două societăţi”, se spune în comunicatul Guvernului.
Cinci companii românești sunt interesate de preluarea „Liberty” Galați
În mediul economic sunt companii interesate de preluarea Combinatului Siderurgic de la Galați, care produce oțeluri speciale pentru industria de apărare, table speciale pentru construcțiile navale și peste 800.000 de tone de laminate pentru alte domenii industriale.
Să ne amintim că și în 2001, înainte de privatizarea Sidexului, un consorțiu de patru companii românești voiau să participe la licitație, dar fostul premier Adrian Năstase a forțat lucrurile în favoarea LNM- Ispat, devenită ulterior ArcelorMittal, care în 2019 a vândut combinatul grupului controlat de Gupta.
În iulie, Remus Borza, președintele EuroInsol SPRL, una din firmele care se ocupă de procedura de concordat preventiv la „Liberty”, spunea că a identificat un consorțiu de cinci companii românești interesate de preluarea combinatului:
„Cinci companii importante din România, cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 10 miliarde de euro, sunt interesate de preluarea Liberty Galați. Acestea ar putea prelua prin cesiune datoriile Liberty Galaţi, în special cele către Exim Banca Românească și care au fost garantate cu toate activele de pe platforma siderurgică, care ar trece astfel în posesia unei noi companii: SIDEX Synergy SA”, a declarat pentru vlg.ro Emil Borza, președintele EuroInsol.
Corpul de Control al Guvernului verifică modul în care EximBank a acordat „Liberty” credite de 708 milioane lei
Primul ministru Ilie Bolojan a confirmat că în aceste zile Corpul de Control al Guvernului verifică modul în care banca de stat Exim Banca Românească a acordat două credite, în valoare totală de 708 milioane de lei, Combinatului Siderurgic „Liberty”.
„Corpul de control al Guvernului verifică modul în care s-a dat acest credit. La finalul controlului se va prezenta un raport”, a spus Bolojan, într-o conferință de presă la Guvern.
Este de notorietate că acele credite au fost acordate combinatului pentru relansarea producție, care nu s-a întâmplat nici anul trecut, nici în acest an, deoarece singurul furnal operațional din combinat a funcționat doar 3-4 săptămâni, în luna iulie.
Totalul datoriilor Combinatului sunt cifrate la 4,7 miliarde de lei, iar Exim Banca Românească și ANAF sunt cei mai mari creditori, cu creanțe de 707,6 milioane de lei, respectiv, 587,1 milioane de lei.
sursa: puterea