România încearcă să atragă investiții străine și să sprijine internaționalizarea companiilor autohtone prin Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), însă eficiența instituției ridică semne de întrebare. Lipsa de transparență a datelor, personalul insuficient pregătit și rețeaua externă redusă limitează impactul real al investițiilor și al programelor de promovare economică, conform unui document al agenției și declarațiilor ministrului de Externe, Oana Ţoiu.

Lipsa de transparență și date incomplete

Documentul ARICE, semnat de șeful instituției, Doru-Claudian Frunzulică, evidențiază în mod clar o problemă structurală în modul de raportare și monitorizare a investițiilor străine în România: incompletitudinea și lipsa de transparență a datelor. În analiza proiectelor atrase prin ARICE, multe dintre acestea sunt prezentate cu valorile investițiilor marcate ca „confidențial” sau „n.a.”. Această abordare, justificată de cerințele companiilor, face dificilă evaluarea efectului real al investițiilor asupra economiei naționale. De exemplu, în domeniul serviciilor pentru afaceri (SSC, BPO, IT&C), impactul este măsurat aproape exclusiv prin numărul de locuri de muncă nou create, fără a lua în calcul valoarea capitalului investit sau contribuția efectivă la producție, exporturi și inovare tehnologică.

Această lipsă de date consolidate are mai multe consecințe:

  • Imposibilitatea cuantificării exacte a investițiilor străine directe (ISD) în termeni financiari, ceea ce împiedică analiza impactului real asupra PIB și fluxurilor de capital.

  • Dificultăți în prioritizarea investițiilor strategice, întrucât autoritățile nu pot identifica clar care proiecte aduc valoare adăugată semnificativă pe termen mediu și lung.

  • Limitarea transparenței publice, esențială pentru evaluarea eficienței agenției și pentru creșterea încrederii investitorilor internaționali și a opiniei publice.

  • Pe de altă parte, în ceea ce privește internaționalizarea companiilor românești, datele sunt parțiale și adesea estimative. Documentul menționează că, în perioada 2023–2025, 9.099 de firme au beneficiat de asistență în extinderea pe piețe externe. Cu toate acestea, rețeaua economică externă (BPCE-uri) nu are mecanisme obligatorii de raportare din partea companiilor privind succesul concret al acțiunilor. Drept urmare, multe proiecte sunt în faza de negociere sau implementare și se pot concretiza abia după mai mulți ani. În practică, acest lucru înseamnă că cifrele oficiale oferă doar o imagine parțială a rezultatelor, fără a reflecta cu exactitate efectul real asupra exporturilor, veniturilor și creșterii internaționale a companiilor românești.

    Dependința de efecte indirecte

    O altă problemă majoră evidențiată în document este concentrarea activității ARICE pe efecte indirecte, în special prin atragerea de investiții în domeniul serviciilor și IT&C. Aceste investiții, deși generează locuri de muncă și transfer de know-how limitat, au o valoare financiară relativ redusă în comparație cu investițiile în sectoare precum industrie, logistică sau energie. De exemplu, proiectele IT/BPO menționate în document implică crearea a zeci sau sute de locuri de muncă, însă impactul lor direct asupra economiei naționale, în termeni de capital investit, exporturi sau transfer tehnologic, rămâne dificil de cuantificat.

    Această abordare poate induce o percepție supraestimată a succesului: un proiect de IT cu 100 de angajați poate fi perceput ca un succes major, deși contribuția sa la creșterea ISD sau la dezvoltarea competitivității tehnologice pe termen lung este limitată. În plus, focalizarea pe locuri de muncă și servicii cu valoare adăugată redusă poate crea un dezechilibru în atragerea investițiilor, ignorând sectoarele care pot aduce beneficii mai mari pentru economia României – cum ar fi producția industrială, logistica strategică sau energiile regenerabile.

    Mai mult, lipsa datelor privind profitabilitatea proiectelor, valoarea exporturilor și transferul de tehnologieface dificilă evaluarea reală a impactului economic și strategic al investițiilor. În absența unei metodologii clare de raportare, atât autoritățile, cât și publicul nu pot distinge între efectele reale și cele pur cantitative, cum ar fi numărul de locuri de muncă create, ceea ce poate influența deciziile politice și prioritizarea viitoarelor investiții.

    Rețea externă insuficientă și constrângeri bugetare

    Documentul ARICE relevă o problemă structurală majoră în capacitatea României de a promova investițiile externe: reducerea drastică a rețelei externe de reprezentanță economică. În prezent, doar 32 de posturi sunt ocupate dintr-un total alocat de 76, în timp ce, înainte de 2010, România dispunea de 130 de posturi. Această reducere semnificativă afectează mai multe aspecte critice:

    • Identificarea investitorilor străini: cu mai puțini reprezentanți pe teren, șansele de a atrage investitori relevanți în sectoarele strategice se diminuează.

    • Sprijinul acordat companiilor românești în internaționalizare: firmele care doresc să se extindă pe piețe externe primesc asistență limitată, iar monitorizarea progresului proiectelor este dificilă.

    • Continuarea proiectelor în derulare: lipsa reprezentanților locali face mai complicată urmărirea implementării investițiilor și identificarea obstacolelor birocratice sau administrative.

    Constrângerile bugetare permanente agravează această problemă. Documentul menționează explicit lipsa fondurilor pentru acțiuni promoționale și târguri internaționale, ceea ce înseamnă că agenția nu poate derula campanii coerente de promovare a României ca destinație investițională. Într-o lume competitivă, unde alte state membre UE au rețele externe mult mai extinse și bugete generoase pentru atragerea de investiții, această limitare reduce semnificativ vizibilitatea României și capacitatea sa de a concura pentru proiecte majore.

    Pregătirea?

    Recent, ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a atras atenţia asupra unor probleme grave în cadrul ARICE subliniind că unii angajaţi detaşaţi în străinătate nu cunosc nici limba engleză, nici limba ţării în care activează. ARICE are ca scop sprijinirea antreprenorilor români pe pieţele externe, însă ministrul a precizat că eficienţa instituţiei este discutabilă, cu rezultate vizibile doar în cazuri punctuale.

    Potrivit Oanei Ţoiu, resursele alocate instituţiei, care a cheltuit aproximativ 27 de milioane de euro în 2024, nu se reflectă întotdeauna în rezultate. Ea a adăugat că este puţin probabil ca angajaţii care nu pot comunica eficient să îşi păstreze posturile după evaluarea activităţii. Ministrul a subliniat necesitatea unor schimbări fundamentale în funcţionarea ARICE pentru a răspunde mai bine nevoilor mediului de afaceri.

    Strategia limitată pentru domeniile strategice

    ARICE acționează în calitate de facilitator și promotor, fără a substitui rolul ministerelor de resort. În domenii cu importanță strategică – energie, resurse naturale, apărare – agenția nu deține o strategie proprie, proactivă sau țintită. Ea promovează doar oportunitățile disponibile, în colaborare cu autoritățile competente.

    Această abordare prezintă atât avantaje, cât și riscuri:

    • Avantaj: ARICE respectă competențele ministerelor și evită suprapunerea atribuțiilor, ceea ce poate preveni conflictele instituționale.

    • Risc major: lipsa unei strategii proprii poate duce la pierderi de oportunități în atragerea capitalului privat pentru sectoare critice. Fără o planificare coerentă și prioritizare clară, investitori pot fi direcționați către alte state care oferă stabilitate, predictibilitate și suport dedicat.

    Practic, România depinde de inițiativa investitorilor străini sau de evenimente externe pentru a atrage proiecte strategice, ceea ce limitează controlul asupra dezvoltării economice și securității naționale.

    Impact sectorial inegal

    Analiza proiectelor implementate prin ARICE arată că investițiile cu adevărat mari și cu impact semnificativ asupra lanțurilor de aprovizionare, transferului tehnologic sau exporturilor sunt rare. Cele mai multe proiecte în agricultură, logistică sau IT&C sunt mici sau medii, cu valori sub 10 milioane euro și un număr limitat de locuri de muncă. Exemplele notabile, precum relocarea fabricii Nokian Tyres din Rusia, sunt excepții, nu regula.

    În plus, datele privind valoarea exporturilor facilitate de agenție sunt estimative, bazate pe contacte și contracte preconizate, nu pe rezultate finalizate. Această metodologie limitează posibilitatea de a evalua impactul real al activităților ARICE asupra economiei, deoarece cifrele raportate pot să nu reflecte rezultatele finale și să nu ofere o imagine completă asupra competitivității României pe piețele externe.

    Vulnerabilitate la factori externi

    Documentul arată că succesul unor investiții atrase depinde adesea de contextul geopolitic. Relocarea unor companii din Ucraina sau Rusia, de exemplu, a fost stimulată mai degrabă de crize externe decât de strategii interne eficiente. Aceasta indică o dependență excesivă de evenimente externe, ceea ce poate fi riscant pe termen lung:

    • Investitorii nu aleg România în mod constant pentru avantajele competitive interne, ci ca urmare a crizelor sau relocărilor externe.

    • Economia românească devine vulnerabilă la fluctuații externe, care pot influența succesul investițiilor și creșterea exporturilor.

    • Fără politici interne proactive și predictibile, România riscă să piardă proiecte strategice în favoarea altor state mai stabile și mai pregătite pentru atragerea de capital privat.

    Limitări în cuantificarea impactului programelor

    Deși ARICE facilitează misiuni economice, târguri internaționale și sesiuni de matchmaking, lipsa unui mecanism standardizat de raportare a rezultatelor creează dificultăți în evaluarea obiectivă a eficienței programelor. Valoarea reală a contractelor obținute de companiile românești nu este complet raportată, iar multe dintre contactele realizate în cadrul acestor programe se concretizează abia după perioade îndelungate.

    Această lipsă de transparență în raportare afectează capacitatea autorităților de a estima contribuția exactă a agenției la creșterea exporturilor, la consolidarea brandului românesc și la dezvoltarea economică pe termen lung.

    Dificultăți în preluarea și reorganizarea instituțională

    ARICE a fost înființată în 2022 prin preluarea activităților și personalului de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, fără un transfer proporțional pentru serviciile suport: resurse umane, juridic, administrativ, IT și financiar. Această lipsă de personal de sprijin a generat dificultăți semnificative în gestionarea activităților operaționale și implementarea proiectelor strategice.

    Situația a fost remediată abia în decembrie 2024, prin detașări și transferuri de personal, permițând agenției să funcționeze mai eficient. Totuși, perioada inițială de reorganizare a afectat capacitatea ARICE de a răspunde prompt solicitărilor mediului de afaceri și de a coordona programele de promovare a exporturilor și investițiilor.

    Dependența de inițiativa firmelor și de factorii externi

    Succesul programelor de export depinde în mare măsură de implicarea activă a companiilor românești, iar contractele facilitate de ARICE se finalizează adesea după perioade îndelungate. Această dependență reduce predictibilitatea rezultatelor și face dificilă cuantificarea impactului imediat asupra economiei naționale.

    Mai mult, agenția este vulnerabilă la factori externi, precum contextul economic global sau geopolitic. Relocările companiilor din zone de conflict sau instabile pot genera rezultate temporare, dar acestea nu reflectă neapărat eficiența strategiilor interne ale ARICE.

    Necesități legislative și organizatorice nerezolvate

    Documentul evidențiază că agenția are nevoie de ajustări legislative și reorganizări suplimentare pentru consolidarea capabilităților instituționale. Lipsa unor instrumente legale și procedurale clare poate limita eficiența ARICE în atragerea investițiilor și promovarea exporturilor. Redistribuirea posturilor externe rămâne incompletă, deși recomandările interne au fost formulate, ceea ce afectează acoperirea geografică și capacitatea agenției de a răspunde oportunităților globale emergente.

    Incompletitudinea și confidențialitatea datelor

    Unele proiecte de investiții nu declară valoarea exactă a capitalului, datele fiind marcate ca confidențiale. Această lipsă de transparență limitează analiza impactului economic real al portofoliului InvestRomania și face dificilă evaluarea corectă a contribuției agenției la creșterea economică și la competitivitatea României pe piețele internaționale.

    În ansamblu, ARICE joacă un rol important în promovarea investițiilor străine și a internaționalizării companiilor românești, însă eficiența sa este limitată de lipsa de transparență, resursele umane insuficient pregătite și o rețea externă redusă. Evaluarea impactului real al investițiilor este dificilă, iar succesul programelor depinde adesea de factori externi sau de inițiativa companiilor. Consolidarea instituțională, implementarea unor mecanisme clare de raportare și o strategie mai proactivă pentru sectoarele strategice sunt esențiale pentru ca ARICE să își atingă obiectivele și să contribuie efectiv la creșterea economică și competitivitatea României pe piețele internaționale.

    Sursa: puterea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *