Inscop Research a publicat un sondaj privind percepția populației asupra a două teme majore de interes public: direcțiile de politică externă ale României și digitalizarea serviciilor publice. Acesta a fost realizat la cerere think-tank-ului Polithink ce se ocupă de analizarea și interpretarea deciziilor publice.
În ceea ce privește politica externă, participanții au fost întrebați care ar trebui să fie direcția înspre care să se îndrepte România, din punct de vedere al alianțelor politice și militare. Astfel, 78.9% au indicat Vestul (adică UE, SUA, NATO), în timp ce 7.8% au optat pentru Est (adică Rusia, China). 13.3% nu au știu sau nu au răspuns.
Despre apartenența României la Uniunea Europeană, 83.3% o evaluează ca fiind pozitivă (adică România ar trebui să rămână stat membru al Uniunii Europene), pe când 12.4% ca fiind una negativă (România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană). Ponderea non-răspunsurilor este de 4.3%.
Totuși, 38.1% dintre români consideră că apartenența UE limitează prea mult independența națională, în timp ce 52.4% susțin părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor în acest caz este de 9.5%.
Apartenența României la NATO este considerată de 83.7% dintre respondenți ca fiind una pozitivă (adică România ar trebui să rămână membru NATO), pe când 11.7% ca fiind una negativă (România ar trebui să iasă din NATO), 4.6% nu știu sau nu răspund.
Participanții la sondaj au fost puși să se raporteze la enunțul “România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își diminueze beneficiile sau interesele asociate calității de membru”.Astfel, 84.6% sunt de acord, iar 13.1% sunt în dezacord. 2.3% nu știu sau nu răspund.
Cu afirmația “România ar trebui să joace un rol mai activ pe scena internațională” sunt de acord 88%, 9% își exprimă dezacordul și 2.9% nu știu sau nu răspund.
În ceea ce privește problema digitalizării, 43.7% dintre români au folosit la un moment dat un serviciu public online (de exemplu depunerea declarațiilor la ANAF, programarea la pașapoarte sau accesarea ghiseul.ro), pe când 56.1% spun că nu au folosit niciodată un astfel de serviciu.
Întrebați care dintre următoarele motive i-ar determina să folosească mai des servicii publice online, 22% dintre cei care au le-au mai utilizat au indicat evitarea aglomerației de la ghișee, 11.4% au menționat rapiditatea rezolvării cererilor/proceselor, iar 11.2% flexibilitatea accesului la orice oră. Următoarele motive au fost reducerea costurilor (ex. transport, hârtie, timp pierdut), menționată de 9.5%, simplitatea utilizării (interfață clară, ușor de înțeles) cu 7.3%, și posibilitatea de a urmări în timp real stadiul solicitărilor, indicată de 6.3%. 2.8% au menționat ghidajul pas cu pas (asistență digitală și instrucțiuni clare), iar 17.4% au declarat că nu ar folosi serviciile online, preferând contactul direct cu un funcționar. 0.6% nu știu sau nu răspund.
Întrebați ce anume consideră că împiedică digitalizarea serviciilor publice în România, 45.7% din totalul participanților au numit lipsa de educație digitală a populației, 32.8% lipsa de voință politică, iar 15.5% lipsa de resurse financiare. 4.6% nu știu sau nu pot aprecia, 1% spun că este altceva, iar 0.5% nu răspund.
Despre accesibilitate 73.6% dintre români spun că dacă ar exista un singur portal digital (o singură aplicație, similar unui cont pe rețelele sociale) pentru a interacționa cu toate instituțiile statului, l-ar folosi, 23.4% nu l-ar folosi, iar 3% nu știu sau nu răspund.
Legat de opinia despre digitalizarea instituțiilor publice, 72.8% dintre respondenți sunt de părere aceasta va duce la reducerea birocrației în România, în timp ce 24.5% nu împărtășesc această opinie, iar 2.7% nu știu sau nu răspund.
Întrebați care dintre următoarele domenii ar trebui să fie prioritar în procesul de digitalizare a administrației publice din România, 49.3% au indicat sănătatea (ex. digitalizarea dosarului medical, programări online, rețete electronice), 29.9% educația (ex. platforme pentru elevi și profesori, înscrieri online, diplome digitale), iar 22.6% relația cu primăria (ex. autorizații, cereri de spațiu locativ etc.). Urmează serviciile fiscale și taxele cu 20.9% (ex. ANAF, plăți online, declarații electronice), asistența socială și pensii cu 15.2% (ex. Casa de Pensii, alocații, ajutor social) și evidența populației cu 14.3% (ex. acte de identitate, certificate de naștere/căsătorie/deces, schimbări de domiciliu). 0.8% dintre respondenți au menționat un alt domeniu, iar 5.2% nu știu sau nu răspund.
Datele au fost culese în perioada 4-10 august 2025 prin metoda interviului prin intermediul chestionarului, fiind făcute interviuri telefonice. Au fost chestionate 1.107 persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
sursa: biziday