Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în parlament, în cinci ședințe consecutive (formal) pe cinci proiecte de reformă – pensiile magistraților, companiile și autoritățile publice, fiscalitate și sănătate. AUR a anunțat că va depune moțiuni de cenzură separate, pentru ultimele patru dintre acestea.

Ilie Bolojan a luat cuvântul în deschiderea ședinței și a reamintit că primul pachet de măsuri fiscale “a inclus măsuri nepopulare, dar necesare. În situații excepționale e nevoie de măsuri excepționale”. Cele cinci proiecte se referă la reformarea companiilor de stat, a instituțiilor autonome (ANRE, ASF, ANCOM), reforma în sănătate, fiscalitate și modificarea sistemului de pensii al magistraților.

Primul proiect de lege pe care guvernul și-a asumat răspunderea a fost cel privind pensiile magistraților.

Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan: 

• Plătim prețul multor ani în care clasa politică s-a făcut că nu vede realitățile bugetare. Am cheltuit prea mult și am început investiții fără să avem fonduri să le terminăm.
• Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte. Au făcut cheltuieli fără să se gândească la ziua de mâine.
• Acest set de măsuri aduce echitate, elimină risipă și privilegii, taie sinecuri, aduce respect pentru oameni și dreptate. În unele locuri, unii își angajează rudele, își măresc salariile.
• Primul proiect privește reforma pensilor magistraților. Trebuie să restabilim realitatea, păstrăm respectul pentru magistrați, dar trebuie să asigurăm echitate.
• Magistrații ies la pensie la 45-47 de ani. Prin reformă, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește la 35 de ani.
• Pensia medie trece de 24 de mii de lei. Sunt pensii care ajung la 40.000 de lei.
• Cuantumul pensiei era de 100%. Am plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună. Pensiile rămân oricum considerabile. E greu să spună cineva că o pensie de 14 mii 15 mii de lei nu asigură independența.

Al doilea proiect pe care guvernul și-a asumat răspunderea a fost cel cu măsurile din domeniul sănătății.

• Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an și au fost creșteri salariale, acest lucru nu s-a reflectat în îmbunătățirea calității sanitare.
• Proiectul aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem. Subliniez 3 direcții: reforma pornește de la principiul reorientării pacienților prin eliminarea internărilor care nu sunt necesare. Se pot economisi astfel 3 miliarde de lei.
• Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba. Doar o treime din banii plătiți vor fi după numărul de pacienții.
• Pacienții din zonele izolate vor avea acces mai ușor la servicii medicale. Se schimbă accesul la medicamentele inovative încurajând prescrierea de medicamente generice.
• Pentru a asigura un management bun evaluarea se va face transparent și se elimină numirile fără concurs. Spitalele publice vor fi încurajate să se dezvolte pe baza nevoilor reale. Responsabilizăm spitalele private. Vor trebui să plătească costurile dacă pacientul e reinternat după 48 de ore de la eliberare.

Al treilea proiect este cel care vizează reforma companiilor publice.

• Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice. Oamenii ce vor conduce trebuie să facă performanță în beneficiul cetățenilor.
• Modificările sunt pe mai multe paliere. Nu va mai fi posibil ca managementul să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanța și calitatea serviciilor. Vrem să pune capăt câștigurilor nemeritate, vrem ca oamenii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală de supraveghere să aibă mai multă putere.
• Nu va mai fi posibil ca managementul să încaseze sume consistente dacă nu au legătură cu performanța și calitatea.
• Consiliile de administrație vor fi cu o treime mai mici. Un funcționar public va putea fi parte într-un singur consiliul de administrație.
• Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurne, sporuri.

Al patrulea proiect vizează eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (ANRE, ASF, ANCOM).

• Aceste autorități au ajuns să aibă scheme de personal umflate și salarii care nu mai au legătură cu realitatea.
• Se propune o restructurare a ASF, ANRE, ANCOM. Astfel, se reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 13% la suport.
• Se propune restructurarea organigramei. Nu mai pot fi create funcții fără corespondent în clasificarea ocupațiilor din România.
• Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii.
• Limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile.  Valoarea cumulată a bonusurilor/primelor anuale ale membrilor Comitetului ANRE, membrilor Consiliului ASF şi președintelui şi vicepreședinților ANCOM nu pot depăși un cuantum egal cu nivelul a de 2 ori cuantumul brut lunar al indemnizației stabilite de lege pentru funcţia de ministru.
• Legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor.

Al cincilea proiect vizează fiscalitatea.

• Deficitul bugetar mare e rezultatul dezordinii din finanțe. Acesta a lăsat porți deschise pentru neplata taxelor și impozitelor.
• Avem peste 460 de mii de firme inactive, iar o treime au datorii de peste 3,5 miliarde de lei.
• Introducem măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor. Firmele nou înființate vor trebui să aibă cont de plăți în șase ani.
• Toți comercianții vor trebui să accepte plata cu cardul.
• Bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă dedicată.
• Pentru cheltuielile prin care multinaționalele puteau transporta profiturile stabilim un plafon de 1% pentru a monitoriza cheltuielile nedeductibile.

Printre amendamentele aprobate de guvern, privind acest al cincilea proiect, se numără:

• Cota suplimentară pentru impozitarea marilor averi va crește de trei ori, de la 0,3% la 0,9%. Astfel, în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei.
• În cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
• În cazul autovehiculelor electrice, impozitul pe mijlocul de transport va fi redus de la 80 de lei pe an, la 40 de lei pe an.
• Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați.

Înaintea ședinței de plen, guvernul s-a reunit în ședință de guvern, de la ora 17, pentru a aproba amendamente pentru cele cinci proiecte din al doilea pachet de măsuri fiscale. Reprezentanții guvernului au precizat anterior că modificările vor fi prezentate într-un comunicat de presă. Acest pachet este deja întârziat cu mai multe săptămâni, în condițiile în care PSD nu a mai participat la ședințele de coaliție. În acest context, dar și pentru a reduce riscul ca întreg pachetul de măsuri să fie respins de Curtea Constituțională, a fost împărțit în șase pachete. Vinerea trecută, guvernul a reușit să adopte doar cinci din cele șase proiecte cu noi măsuri pentru reducerea deficitului, dar nu proiectul privind reformarea administrației locale.

A șasea componentă, cea legată de reformarea administrației locale, a stârnit tensiuni la nivelul coaliției. PNL a sugerat, în această dimineață, că ar putea ieși de la guvernare, în timp ce Sorin Grindeanu a declarat, în urmă cu câteva zeci de minute, că “este absolut necesară reforma administrației publice locale. Dar nu putem fi de acord să schimbăm procentul de la 25% la 45% fără nicio justificare sau fără consultarea structurilor asociative. (…) O coaliție nu funcționează azi nu avem o înțelegere, iar peste două zile mergem la angajarea răspunderii. E mai important să avem un consens”.

Șeful interimar al social-democraților a adăugat că parlamentarii săi vor depune un proiect de lege, probabil săptămâna viitoare, prin care să fie eliminată plata CASS pentru veterani, invalizi, deținuți politici, călugări, călugărițe și femei în concediul de creștere a copilului.

Ședința parlamentului, pentru angajarea răspunderii guvernului, este programată să înceapă la ora 19. Amintim că și primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului a fost adoptat prin aceeași procedură, la început de iulie. La momentul respectiv, AUR, SOS și POT au depus moțiune de cenzură, dar aceasta nu a întrunit numărul de voturi astfel că nu a trecut. De asemenea, Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de AUR.

Asumarea răspunderii este o procedură de urgență, prin care guvernul se angajează să implementeze măsuri ce i-ar reveni în mod normal parlamentului. Astfel, după ce guvernul întocmește un plan, Camera Deputaților și Senatul sunt convocate în ședință comună și le este prezentat proiectul pe care pot fi depuse modificări. Ulterior, proiectul este prezentat de premier în ședința comună a celor două camere, iar timp de trei zile poate fi depusă moțiune de cenzură împotriva guvernului. Dacă moțiunea nu trece, proiectul propus de guvern cu amendamentele agreate este considerat adoptat. AUR a anunțat deja că va depune patru moțiuni de cenzură.
sursa: biziday