După ani de pierderi uriașe și abuzuri ascunse sub umbrela insolvenței, Guvernul pregătește o reformă radicală a legii. Noul mecanism va limita perioada de insolvență și va interzice „plimbarea” administratorilor de la o firmă falimentară la alta. Miza: închiderea unei găuri de 54 de miliarde de lei la buget.
După câțiva ani de aplicare, Guvernul sa înțeles că mulți administratori de firmă le duc intenționat în insolvență, tocmai pentru a evita plata taxelor. Conform Profit.ro , în noul sistem care se află în lucrul Guvernului se va limita perioada semnificativă în care o firmă poate sta în insolvență. De asemenea, vor fi impuse restricții pentru înființarea de noi firme de către administratorii și acționarii care au condus alte firme în insolvență.
O altă măsură este creșterea gradului de transparentizare a modului în care se publică planurile de reorganizare, dar și alte elemente ale procesului de insolvență.
30% din decalajul fiscal TVA este indus de insolvențe
Vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru de Finanțe, conduce echipa Guvernului care va schimba Legea insolvenței. Cifrele aflate pe masa Guvernului arată că aproximativ 30% din decalajul fiscal TVA este indus de insolvențe.
Această nouă lege a insolvenței societății un angajament asumat prin planul fiscal pe 7 ani, încheiat pe finalul anului trecut cu Comisia Europeană, pentru reducerea deficitului sub 3%.
Cele mai recente date arată o pierdere la TVA a Guvernului de 54 de miliarde de lei în 2023.
Care sunt direcțiile noi legi pentru insolvențe
Potrivit informațiilor Profit.ro, persoanele care îngrijesc într-o perioadă de câțiva ani, de exemplu 5 ani, au administrat firme care au ajuns în insolvențe sau faliment, vor fi restricționate ale inițierii procedurii de insolvență pentru alte firme. Scopul măsurii ar fi să adauge o piedică suplimentară pentru persoane pentru care se insolvență este un mod de operare.
De asemenea, restricții sunt gândite să fie aplicate și asociații unei firme care intra în insolvență, deși măsura ar trebui să fie calibrată pentru a nu afecta acționarii minoritari care nu au putere de decizie sau nu pot influența deciziile referitoare la activitatea companiei.
Coaliția de guvernare vrea să pună capăt și perioadelor foarte lungi în care firmele tergiversează procesul de insolvență. Astfel, după o perioadă de monitorizare, de maximum 9 luni, s-ar putea trece obligatoriu la reorganizarea sau faliment.
Specialiștii din grupul de lucru al Guvernului caută și modalități prin care să fie evitată intrarea în insolvență ca strategie de business, în momente în care o firmă, că este oportună protecția față de creditori sau față de procedurile de executare. În acest scop, ar putea fi introduse unele verificări/analize pentru a determina dacă insolvența este justificată sau nu.
Pentru execuții silite sunt luate în calcul variante de limitare a suspendării executării, în funcție de tipul creanței și de justificare. Și practicienii în insolvență ar putea să fie vizați de modificări legislative la care lucrează Guvernul, pentru cazurile în care favorizează debitorul sau nu respectă termenele de stabilitate.
Este, de asemenea, în analiză și un nivel mai mare de transparență. În ce verifică publicarea automată a planurilor de reorganizare, a rapoartelor și altor documente, și un registru național al firmelor în insolvență, în care să apară, eventual și administratorii sau asociații.
Sursă: puterea