Marcel Boloș: România nu va solicita un împrumut de la FMI. Reformele din PNRR sunt suficiente

Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a clarificat recent faptul că România nu va încheia niciun acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), subliniind că măsurile impuse de FMI sunt mult mai drastice decât cele deja planificate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Marcel Boloș a fost întrebat dacă România intenționează să încheie un acord cu Fondul Monetar Internațional, o discuție care a fost intens vehiculată în ultima perioadă. Răspunsul său a fost clar și tranșant: nu există nicio problemă sau plan în acest sens.

Oficialul român a subliniat că măsurile prevăzute în PNRR sunt deja suficiente și că nu este nevoie de un acord cu FMI, având în vedere că reformele acestuia sunt mult mai severe. Boloș a discutat, de asemenea, despre impactul actual al pieței și a adăugat că se așteaptă ca acest „val emoțional” să treacă.

Marcel Boloș susține că FMI nu este o opțiune pentru România

Marcel Boloș a fost direct când a fost întrebat despre posibilitatea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, afirmând că „nu cred că se pune problema sub nicio formă.”

Potrivit ministrului, România nu are nevoie de un astfel de acord, deoarece măsurile de reformă și consolidare fiscală deja stabilite sunt suficiente pentru menținerea stabilității economice.

„Nu cred că pune problema sub nicio formă. Măsurile din domeniul fondurilor europene, procesul de consolidare fiscal-bugetară, respectarea angajamentelor pe care le avem faţă de Comisia Europeană trebuie să asigure un echilibru macro-economic al României”, a explicat acesta.

Reformele FMI sunt mult mai severe

Ministrul a adăugat că, în momentul în care FMI intervine într-o țară, măsurile impuse sunt de obicei mult mai drastice decât cele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Boloș a declarat clar că aceste „reforme mai usturătoare” ar aduce mult mai multe dificultăți economice decât cele pe care le implementează acum autoritățile române prin intermediul PNRR.

Acesta a insistat asupra faptului că măsurile din planul național sunt suficiente pentru a asigura o redresare economică sustenabilă fără a recurge la un împrumut din partea FMI.

„Atunci când Fondul Monetar vine într-o ţară, oricare ar fi ea, să ştiţi că sunt reforme mult mai usturătoare decât cele pe care le avem în PNRR.

Aşa încât, spun încă o dată, răspicat, că aceste angajamente pe care le avem trebuie să le ducem la bun sfârşit. Nu se pune problema a unui astfel de împrumut”, a mai spus ministrul.

Normalizarea procesului de absorbție a fondurilor europene

Ministrul Boloș a mai precizat că una dintre prioritățile actuale ale Guvernului este îmbunătățirea absorbției fondurilor europene.

România a reușit deja să depună cereri importante pentru fonduri europene în valoare de 1,8 miliarde de euro pe politica de coeziune, iar alte 1,3 miliarde de euro sunt așteptate la finalul lunii mai.

De asemenea, Boloș a subliniat că buffer-ul financiar al Ministerului Finanțelor este suficient pentru a asigura plata salariilor și pensiilor, iar România trebuie să continue procesul de absorbție a fondurilor pentru a nu crea turbulențe economice.

„Buffer-ul, cel de la Ministerul Finanţelor, asigură, în continuare plata salariilor şi a pensiilor. Iar noi în privinţa fondurilor trebuie să intrăm în normalitate în privinţa absorbţiei.

La sfârşitul lunii aprilie am depus 1,8 miliarde de euro pe politica de coeziune şi care aşteptăm să fie încasaţi cel târziu în luna iunie plus 1,3 miliarde euro pe care îi aşteptăm la sfârşitul lunii mai.

Uşor, uşor, componenta aceasta de reacţie emoţională a pieţelor şi investitorilor sperăm să treacă câtă vreme nu producem turbulenţe în drumul pro-european al României”, a mai menționat Marcel Boloş.

Impactul piețelor financiare și al investitorilor

Marcel Boloș a explicat că fluctuațiile piețelor financiare și reacțiile investitorilor la diversele speculații economice nu trebuie să fie o preocupare majoră.

Potrivit acestuia, „componenta aceasta de reacție emoțională” este o situație temporară și se așteaptă ca efectele să dispară pe măsură ce economia se stabilizează.

El a subliniat că România nu va produce „turbulențe” în parcursul său pro-european, ceea ce înseamnă că stabilitatea economică va fi menținută pe termen lung.

sursa: capital