Românii din diaspora sunt primii care votează! Scrutinul din afara ţării a început încă de vineri, 2 mai, şi se întinde pe durata a trei zile.
Alegeri prezidenţiale 2025
Statul român a organizat una dintre cele mai ample operațiuni electorale din diaspora, punând la dispoziția cetățenilor din afara țării un număr record de 965 de secții de votare distribuite pe toate continentele. Această mobilizare reflectă atât importanța strategică a votului din străinătate, cât și interesul tot mai mare al românilor din diaspora, care reprezintă aproape un sfert din electoratul activ.
Potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP), secțiile de vot din afara țării vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur de scrutin: 2, 3 și 4 mai pentru turul întâi și 16, 17 și 18 mai pentru turul al doilea. Programul este între 07:00 și 21:00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii votului până la ora 23:59 (ora României), duminica, pentru alegătorii aflați în secție sau la coadă.
Totuși, în anumite state precum SUA, Canada și unele țări din Europa, Africa și America de Sud, secțiile se vor închide strict la ora 21:00, ora României, conform regulamentului AEP.
În cele 965 de secții de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidențiale din acest an pot vota cetățenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării.
Pentru a vota, cetățenii români din străinătate trebuie să prezinte un act de identitate valabil, cum ar fi cartea de identitate, pașaportul sau carnetul militar.
Lista completă a secțiilor de votare poate fi consultată pe site-ul MAE.
Cum au votat românii, după 1990
Alegerile prezidențiale din 1990 au rămas un moment unic în istoria electorală a României post-decembriste. Atunci, președintele țării a fost ales din primul tur, o situație nemaiîntâlnită în scrutinele următoare. Prezența la vot a fost covârșitoare: 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, un record care nu a mai fost atins de-a lungul celor peste trei decenii care au urmat, potrivit Agerpres.
La alegerile din 1992, interesul electoratului a scăzut ușor. În primul tur s-au prezentat 76,29% dintre alegători, iar în turul doi – 73,23%. În 1996, cifrele au fost similare, cu o prezență de 76,01% în primul tur și 75,90% în al doilea. Începând cu anul 2000, însă, prezența a intrat pe un trend descendent: 65,31% în primul tur și 57,50% în al doilea.
Alegerile din 2004 au înregistrat o prezență și mai redusă, de 58,51% în primul tur și 55,21% în turul al doilea. În 2009, primul tur a adus la urne 54,37% dintre alegători, iar în turul doi – 58,02%. În 2014, participarea a fost de 53,18% în primul tur, însă a crescut semnificativ în turul doi, până la 64,11%.
Scrutinul din 2019 a confirmat tendința de scădere a prezenței: 51,18% în primul tur și 54,85% în al doilea. În 2024, la primul tur au votat 52,55% dintre alegători, însă procesul electoral a fost anulat ulterior de Curtea Constituțională, iar turul doi nu a mai avut loc.
sursa: puterea