În această seară, Palatul Cotroceni se transformă într-o adevărată arenă democratică. Sub lumina reflectoarelor și în fața camerelor de filmat, cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din 4 mai vor participa la o dezbatere fără precedent, organizată de TVR. Evenimentul va dura peste trei ore și se anunță intens, pe alocuri tensionat, într-un moment în care nervii unora dintre aspiranții la cea mai înaltă funcție în stat încep deja să cedeze.
Dezbatere electorală. Cine sunt cei care vor lupta cu vorbele pentru voturi
Organizatorii anunță că vor exista nu doar declarații de intenție și programe politice, ci și o confruntare veritabilă de idei, replici directe între candidați și posibile dezvăluiri care ar putea schimba dinamica campaniei. Jurnaliștii prezenți vor avea libertatea de a pune întrebări incomode, în timp ce candidații vor fi provocați să răspundă unor scenarii de criză cu miză reală.
Conform informațiilor oferite de TVR, 10 din cei 11 candidați care au trecut de etapa înscrierii oficiale în cursa pentru Cotroceni participă la dezbatere, după ce Simion și-a anunțat absența:
- Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte – PSD, PNL, UDMR)
- Nicușor Dan (independent)
- Victor Ponta (independent)
- Elena Lasconi (va apărea pe buletinul de vot drept candidat USR, deși partidul i-a retras susținerea)
- Daniel Funeriu (independent)
- Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român)
- Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
- Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
- John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
Temele mari ale serii: viziune, criză, diplomație
Dezbaterea va fi structurată pe teme-cheie, gândite să reflecte complexitatea funcției prezidențiale și provocările viitorului mandat. Fiecare candidat va trebui să răspundă la întrebări legate de:
Prioritățile mandatului prezidențial: ce își propune să facă în primii ani de mandat și cum își definește rolul;
Politica externă și parteneriatele strategice: care este direcția de politică internațională și cum va fi reprezentată România pe scena globală;
Strategia de securitate națională: cum va răspunde la amenințările de tip hibrid, război informațional și crize regionale;
Rolul de mediator al președintelui: într-o societate din ce în ce mai polarizată, cum poate președintele aduce echilibru;
Încrederea în instituții: ce măsuri ar lua pentru a restabili credibilitatea autorităților statului.
O secțiune specială, intitulată „Situația de criză”, îi va provoca pe candidați să răspundă spontan la scenarii ipotetice, dar inspirate din realitatea ultimilor ani – de la pandemii și conflicte regionale, până la crize constituționale și economice.
sursa: puterea