Relansarea celei mai mari economii a Uniunii Europene, precum și imigrația și securitatea sunt principalele teme ale acestor alegeri anticipate, declanșate de prăbușirea coaliției de centru-stânga a cancelarului Olaf Scholz la sfârșitul anului trecut. Pe plan intern, explică analiștii, economia încetinită a Germaniei necesită o revizuire după doi ani de recesiune – afectată de prețurile ridicate ale energiei, provocate de războiul Rusiei în Ucraina și de concurența acerbă din partea Chinei.
Partidele conservatoare CDU și CSU, sub conducerea lui Friedrich Merz, sunt favorite, cu aproximativ 30% în sondaje. Totuși, temerile legate de securitate și nemulțumirea în creștere constantă față de politicieni au propulsat partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pe al doilea loc în sondaje, cu 20% înaintea scrutinului, în timp socialiștii lui Scholz (SPD) au 16%, iar Verzii 13%. FDP, considerat un posibil partener de coaliție pentru CDU, se află însă sub pragul electoral de 5%, ceea ce ar putea împiedica intrarea sa în Bundestag.
O serie de atacuri mortale a intensificat presiunile pentru reformarea normelor privind imigrația și azilul. Imigranții au fost acuzați de comiterea a trei atacuri mortale în timpul campaniei electorale – în Magdeburg, Aschaffenburg și München. CDU a adoptat o politică mult mai agresivă față de imigrație decât atunci când în era Merkel, când forma o coaliție cu SPD și a funcționat politica granițelor deschise. Merz a promis controale permanente la frontiere și reguli mai rapide în materie de azil pentru a limita imigrația, reducerea impozitelor și scăderea cu 50 de miliarde de euro a cheltuielilor sociale, în încercarea de a relansa economia șubredă a Germaniei. El a promis, de asemenea, sporirea sprijinului pentru Ucraina, refuzând să excludă o viitoare aderare a acesteia la NATO.
Totuși, această poziție a lui Friedrich Merz despre migrație l-a determinat ca, în ianuarie, să încerce să treacă prin parlament o legislație ce impunea controale mai stricte asupra imigrației, dar cu sprijinul extremiștilor de la AfD, stârnind numeroase critici pe plan intern, dar și extern. În final, proiectul nu a trecut, iar Merz a fost nevoit să declare că exclude o coaliție cu extremiștii, poziționându-se deschis să formeze o coaliție cu SPD, partidul lui Olaf Scholz, și cu Verzii.
Cu toate acestea, opțiunea CDU-SPD este considerată nepopulară în acest moment – o astfel de coaliție a existat și în perioada Angelei Merkel, fiind criticată pentru lipsa de reforme. Un nou blocaj politic ar putea duce la o creștere și mai mare a extremei drepte, atrag atenția analiștii.
De partea cealaltă, și Alice Weidel (foto mai sus) candidează pentru funcția de cancelar, pentru prima dată de la crearea AfD, în 2013. Ea s-a bucurat de sprijinul miliardarului Elon Musk și a fost “recompensată” cu o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance în timpul vizitei acestuia la München. Weidel are puține șanse de a câștiga puterea, dar se bucură de o popularitate ridicată în rândul tinerilor alegători pe TikTok, acumulând aproape un milion de urmăritori, ajutată și de aparițiile repetate în emisiunile televizate.
Olaf Scholz a fost deja cancelar mai mult de trei ani, în fruntea unei coaliții nepopulare care s-a destrămat în urma unei dispute privind relaxarea normelor stricte ale Germaniei în materie de datorii. Guvernul său s-a confruntat cu dificultăți încă de la început, în mare parte din cauza efectului războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Germania a devenit cel mai mare furnizor de ajutor al Ucrainei în Europa.
Peste 59 de milioane de germani cu vârsta de peste 18 ani sunt eligibili pentru a vota. Votul se va încheia duminică la ora 19 (ora României).
Componența Bundestag înaintea alegerilor:
sursa: biziday