Update, ora 14:30: Donald Tusk, premierul Poloniei, a făcut anunțul înaintea întrunirii de la Paris a liderilor europeni, conform The Guardian. Donald Tusk a spus că Varșovia este pregătită să-și continue sprijinul logistic, financiar, umanitar și militar pentru Ucraina, dar nu să desfășoare trupe poloneze în interiorul Ucrainei. În acest context a subliniat, totuși, că Polonia va sprijini logistic și politic statele care doresc să își trimită trupele în Ucraina.
Premierul Poloniei i-a îndemnat pe liderii europeni să mărească “masiv” cheltuielile pentru apărare și a subliniat că 4,7% din PIB-ul, cât acordă Polonia, este doar “o excepție, nu o regulă” în momentul de față la nivelul NATO, iar “acest lucru trebuie schimbat”.
Despre comentariile reprezentanților SUA, referitoare la necesitatea ca Europa să își suplimenteze cheltuielile militare, Tusk a spus că acestea nu ar trebui să îi irite pe liderii europeni. A subliniat că “trebuie să demonstrăm că suntem capabili de investiții mult mai serioase în propria noastră securitate”.
Update, ora 11:40. Pe fondul dezbaterilor privind securitatea Ucrainei, și Suedia a transmis că nu exclude posibilitatea de a trimite trupe pentru menținerea păcii. Ministrul suedez de Externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat că orice acord de pace trebuie să fie “echitabil și durabil” și să prevină o nouă agresiune rusă, subliniind că “menținerea păcii va necesita implicare, iar guvernul nu exclude nicio opțiune”. conform declarației citate de AFP/Barron’s.
Suedia este cel mai recent membru al NATO, aderând oficial la data de 7 martie 2024. Țara nordică a declanșat procesul de integrare după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022. Același parcurs l-a urmat și statul vecin Finlanda.
Știrea inițială. Înainte de a participa luni la summitul de urgență al liderilor europeni care va avea loc la Paris, Keir Starmer a declarat că Marea Britanie trebuie să contribuie la garantarea securității Ucrainei prin “trimiterea trupelor noastre pe teren, dacă este necesar”, adăugând că “nu spun asta cu ușurință. Simt foarte profund responsabilitatea care vine cu posibila punere în pericol a militarilor britanici”.
Prim-ministrul britanic a mai declarat că asigurarea unei păci durabile în Ucraina este “esențială dacă dorim să îl descurajăm pe Putin de la alte agresiuni în viitor. Orice rol în a contribui la garantarea securității Ucrainei contribuie, de asemenea, la garantarea securității continentului nostru”.
Trupele britanice ar putea fi desfășurate alături de soldați din alte țări europene, de-a lungul graniței dintre teritoriul controlat de ucraineni și cel controlat de ruși. Lord Dannatt, care a fost șeful armatei britanice din 2006 până în 2009, a declarat pentru BBC că până la 40.000 de soldați ar fi necesari prin rotație pentru o misiune de menținere a păcii în Ucraina și “pur și simplu noi singuri nu avem acest număr disponibil”.
Marea Britanie cheltuiește în prezent aproximativ 2,3% din PIB pentru apărare și s-a angajat să crească aceste cheltuieli la 2,5%, însă fără a spune când. Președintele american Donald Trump a cerut ca membrii NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat că aliații ar trebui să cheltuiască mai mult de 3%.
La summitul de la Paris, convocat de președintele francez Emmanuel Macron, vor participa și Germania, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, împreună cu președinții Consiliului European și Comisiei Europene, precum și Mark Rutte.
România nu a fost invitată.
Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a declarat într-un interviu pentru “Calea Europeană” că România este “una dintre țările care au făcut cel mai mult pentru Ucraina, una dintre țările care vor o pace justă, durabilă, care respectă pactele și tratativele”. În privința reununii de urgență de luni de la Paris, convocată de președintele Emmanuel Marcon, Emil Hurezeanu spune că “nu este completă acum formula și se mai fac eforturi de amenajare, de extindere a formulei participanților la summitul de la Paris”.
Ministrul român a argumentat că “vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte şi la reconstrucţia Ucrainei (…) Am sprijinit transferul a peste un milion de refugiaţi, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 şi 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloţi de F-16 ucrainieni. Am cedat Ucrainei 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă”.
sursa: biziday