Pe 25 ianuarie 1995 a fost lansată o rachetă de pe teritoriul norvegian în direcţia Rusiei, declanşând sistemele de alarmare ale Federaţiei Ruse. Era o rachetă de cercetare, în cadrul unui proiect americano-norvegian de măsurare a intensităţii aurorei boreale arctice.
Incidentul Black Brant. Prima activare a servietei nucleare a Rusiei
Norvegia și SUA au lansat o rachetă de cercetare Black Brant XII pentru a studia aurorele boreale. Racheta a fost lansată din insula Andoya, Norvegia, și a urcat pe o traiectorie care putea fi interpretată greșit ca fiind similară cu cea a unei rachete balistice intercontinentale.
1. Traiectoria rachetei:
- Racheta a urmat o traiectorie care a trecut aproape de spațiul aerian al Rusiei, fiind detectată de sistemele radar rusești.
- Caracteristicile acestei traiectorii ar fi putut semăna cu o lansare de rachete nucleare strategice, provocând îngrijorare
- 2. Reacția Federației Ruse:
- Sistemele de alarmă timpurie ale Rusiei au identificat racheta și au alertat conducerea militară și politică.
- Președintele Boris Elțin a fost informat imediat și a activat pentru prima dată servieta nucleară (sistemul Cheget), liderii militari și politici ruși fiind puși în alertă maximă.
3. Clarificarea situației:
- Norvegia notificase anterior mai multe țări, inclusiv Rusia, despre lansarea planificată a rachetei. Totuși, acest mesaj nu a fost recepționat sau procesat corespunzător de autoritățile ruse.
- După câteva minute tensionate, s-a realizat că racheta nu reprezenta o amenințare, iar alarma a fost anulată
Consecinţe
- Incidentul a evidențiat vulnerabilitățile în sistemele de comunicare dintre marile puteri nucleare, subliniind riscurile unor interpretări greșite.
- A fost un moment critic în timpul post-Războiului Rece, când o neînțelegere tehnică ar fi putut declanșa un conflict nuclear.
- Ulterior s-au luat măsuri pentru a îmbunătăți comunicarea între statele implicate și pentru a reduce riscul unor incidente similare.
- sursa: puterea