România, campioană la braconajul la sturion. 20% din peștele pescuit ilegal din Dunăre este sturion

România a investit peste 5 milioane de euro în repopularea Dunării cu sturioni

Deși în prezent este pe locul 1 din punctul de vedere al braconajului la sturion, România a investit peste 5 milioane de euro în refacerea populațiilor de nisetru, morun, cegă și păstrugă din Dunăre. În 2006 a fost demarat un program guvernamental de populare a Dunării cu sturioni, după ce în 2005 a fost interzis pescuitul la sturioni pe o perioadă de zece ani, ulterior prelungită pe termen nedeterminat.

Au fost demarate mai multe campanii de populare a Dunării cu sturioni, atât de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, cât și de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură din Galaţi.

Prima populare a Dunării cu sturioni a fost realizată în 2006 de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. În noiembrie 2006, au fost eliberaţi în Dunăre 67.000 de pui de de morun şi păstrugă, la Plaja Lipovenească dintre Galaţi şi Brăila, în zona Stelnicu, în zona Isaccea şi pe Canalul Sfântul Gheorghe.

În 2015, a fost demarată cea de a doua etapă a populării Dunării cu sturioni în cadrul Proiectului „Evaluarea supraviețuirii și răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturioni din speciile amenințate critic lansați în Dunărea inferioară”, finanțat prin Programul Operațional de Pescuit. Atunci, reprezentanții Universității „Dunărea de Jos” au lansat 95.000 de pui de sturioni, pe Braţul Borcea, la Km 39 – Stelnica și pe Dunăre, la Km 100 – Isaccea.

Acea repopulare s-a făcut cu puiet din cele trei specii ameninţate cu dispariția: morunul („Huso huso”), păstruga („Acipenser stellatus”) și nisetru („Acipenser gueldenstaedtii”). Puii de sturioni au fost marcați cu cipuri CWT pentru a se urmări migrația lor dar și eventuala capturare.

Altă cauză a declinului: Guvernul României începe proiecte, dar tot Guvernul României le abandonează!

Prima cauză a scăderii populației de sturioni este braconajul pe care Poliția și Garda de Mediu nu reușesc să îl combată nici după interzicerea pescuitului la speciile de sturioni.

Altă cauză a acestor evoluții este incoerența măsurilor guvernamentale. Ambițiosul program de repopulare a Dunării cu sturioni, demarat în 2006, pe vremea Guvernului Tăriceanu, a fost întrerupt după trei ani, de Guuvernul condus de Emil Boc.

Din 2006 şi până în 2009, statul român a eliberat în Dunăre, în total, 430.000 de pui de sturion. În 2009, programul a fost întrerupt de Guvernul Boc. Dacă în acel program s-ar fi putut popula în fiecare an 100.000 de pui ar fi fost posibilă refacerea populaţiei de sturioni.

Din cauză că programul a fost întrerupt în 2009, iar în 2010, 2011 şi 2012, nu s-a făcut deloc populare cu pui de sturioni, programul guvernamental nu şi-a atins scopul.

Ulterior, Guvernele care s-au perindat pe Palatul Victoria, n-au mai fost consecvente în continuarea repopulării Dunării cu sturioni, dar nici nu reușit să ducă acțiuni dure pentru combaterea braconajului.

Din fericire, programul a fost reluat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, care a obținut finanțarea prin Programul Operațional de Pescuit pentru repopularea Dunării cu 95.000 de pui de sturion, dar efectul sistării programului de către Guvernul Boc nu poate fi recuperat.

Problema repopulării Dunării cu sturioni a fost discutată de reprezentanții statelor UE la Bratislava

În perioada 28 – 29 mai 2024, a avut loc la Bratislava cea de-a 27-a reuniune a Grupului director al Ariei Prioritare 4 (AP 4) – Calitatea Apei, din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD).

Unul dinre subiectele abordate a fost situația sturionilor din Dunăre. Prezentarea lui Beate Striebel Greiter, reprezentanta „Danube Sturgeon Task Force” (DSTF), a inclus informații cu privire la prioritățile și activitățile acestui grup operativ dedicat protecției sturionilor.

Au fost evidențiate eforturile DSTF cu privire la aplicarea de state a reglementărilor existente pentru protecția sturionilor și de limitare a pescuitului ilegal al acestora. De asemenea, au fost prezentate măsurile de repopulare cu puieți de sturion în diverse state printre care și România, dar și provocările generate de implementarea măsurilor de conservare a sturionilor.

Dacă n-ar fi braconajul pe care Poliția și Garda de Mediu nu îl pot nici măcar diminua, s-ar putea spune că situația este încurajatoare, speciile de sturioni din Dunăre ar putea fi salvate.
sursa: puterea