Pe datele pe care le avem în prezent, marele risc al vaccinării COVID nu este refuzul populației, ca în 2008, când a eșuat campania guvernamentală împotriva cancerului de col. Ci, dimpotrivă, ca autoritățile să nu fie în stare să folosească toate capacitățile existente, să nu fie în stare să livreze la nivelul așteptat de publicul doritor să scape rapid din coșmarul SARSCOV 2.
Cercetările sociologice arată că, astăzi, între 30 și 50 la sută dintre români doresc să se vaccineze. Asta înseamnă că peste 6 milioane de oameni așteaptă cele 12 milioane de doze de vaccin necesare imunizării. Iar România are alocate 10 milioane de doze, adică poate vaccina 5 milioane de persoane. Dacă nu va fi autorizat un nou vaccin, sau dacă Pfizer nu va crește capacitatea de producție, în ritmul actual, cu o cotă de 150.000 de doze pe săptămână, ultima injecție ar urma să fie administrată peste…66 de săptămâni.
Ce ar putea face mai bine autoritățile? În primul rând, pregătiri pentru accelerarea procesului, dacă se vor accelera livrările. mai bine spus, ar trebui să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:null
Cine are prioritate la vaccinare, dacă nu există criterii?
La solicitarea DCNews, Grupul de comunicare strategică a recunoscut, în limbaj de lemn, că nu există criterii clare de stabilire a priorității, aprobate de experți (Colegiul Medicilor, comisiile științifice, comisia de etică), prin consultări cu reprezentanții pacienților, după o dezbatere publică extinsă. Astfel, ar trebui să fie stabilit un scor de risc pentru cei vulnerabili, în baza căruia să se alcătuiască listele de vaccinare, concret, cu nume și pronume. Scorul de risc nu există (sau este ținut secret) nici pentru prioritizarea accesului la resurse ATI sau la medicamente inovatoare, cum ar fi Redemsivir-ul, procesul de alocare nefiind unul transparent. Cine va primi mai repede vaccinul, pacientul aflat la dializă (cea mai mare mortalitate prin COVID), cel cu infarct, cu diabet, sau cel cu multiple comorbidități? Au prioritate cei din orașe, unde aglomerarea și riscul sunt mai mari, sau cei din sate, unde accesul la medic e mai dificil?
Platforma online, gata în 66 de săptămâni?
În baza criteriilor stabilite pentru prioritizare, s-ar putea face programările, după operaționalizarea unei platforme online pentru gestionarea cererilor, a consimțământului, adreselor etc. Ori, autoritățile din România nu au reușit până acum niciun proiect major de digitalizare, achizițiile publice sunt o mare problemă, iar în cazul platformei pentru vaccinări nici nu au început. Va fi gata înainte să treacă 66 de săptămâni de vaccinare?
Cine va gestiona call-center-urile?
Odată stabilită ordinea în care românii au acces la vaccin, trebuie să funcționeze call-center-uri, astfel încât să poată fi accesate rapid persoanele care pot beneficia de vaccinare pentru că au renunțat sau sunt indisponibili cei aflați mai sus pe listă, astfel încât să nu existe timpi morți și să nu se risipească doze de vaccin. Ori, DSP-urile sunt deja depășite, au apelat la voluntari sau la militari pentru a gestiona comunicarea cu pacienții, apelurile contacților etc.
Dintr-un flacon se pot face 6 vaccinuri sau 5?
Pregătirea unui număr mai mare de vaccinatori, astfel încât să fie exploatată la maximum resursa oferită de Pfizer. Un flacon cu vaccin are un conținut de 0,4 mililitri la care se adaugă 1,8 mililitri de lichid pentru reconstituire. Rezultă 2,2 mililitri de lichid injectabil, în condițiile în care o doză are 0,3 mililitri. Producătorul și-a asumat că dintr-un flacon pot fi reconstituite maximum 5 doze, date fiind pierderile în timpul manipulării, dar dacă vaccinatorul ar fi mai atent când trage lichidul în seringă s-ar putea face șase vaccinări cu un flacon, dacă nu șapte. Astfel, ar putea crește cu 20% numărul persoanelor vaccinate, dacă ar crește numărul celor care execută efectiv vaccinarea, astfel încât să se poată concentra mai bine și să reducă pierderile de ser în timpul vaccinării.
Sursa: dcnews