Rusia a indicat vineri că se îndreaptă rapid spre revocarea ratificării Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare, după ce preşedintele Vladimir Putin a menţionat joi posibilitatea reluării testelor nucleare, relatează Reuters. Joi, Putin a declarat că doctrina nucleară a Rusiei nu are nevoie de actualizare, dar că încă nu ştie să spună dacă Rusia ar trebui sau nu să reia testele nucleare. Poate că Rusia ar trebui să analizeze posibilitatea de a revoca ratificarea Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT), deoarece Statele Unite l-au semnat, dar nu l-au ratificat încă, a menţionat liderul de la Kremlin. La doar câteva ore după declaraţiile lui Putin, făcute la Soci, în cadrul reuniunii anuale a Clubului de discuţii Valdai, cel mai important deputat rus, Viaceslav Volodin, a anunţat că liderii legislativului vor lua rapid în considerare necesitatea de a revoca ratificarea de către Rusia a tratatului. “Situaţia din lume s-a schimbat”, a declarat Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, camera inferioară a parlamentului rus. “Washingtonul şi Bruxelles-ul au declanşat un război împotriva ţării noastre. La următoarea reuniune a Consiliului Dumei de Stat, vom discuta cu siguranţă problema revocării ratificării Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare”, a anunţat Volodin. Cuvintele lui Putin, urmate de cele ale lui Volodin, indică faptul că Rusia aproape sigur că va revoca ratificarea tratatului care interzice testele nucleare în toată lumea. Rusia, care a moştenit armele nucleare ale Uniunii Sovietice, are cel mai mare arsenal de focoase nucleare din lume. O reluare a testelor nucleare de către Rusia, Statele Unite sau de către ambele ţări ar fi profund destabilizatoare într-un moment în care tensiunile dintre cele două ţări sunt mai mari decât oricând de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. În cele cinci decenii care s-au scurs din 1945 până la intrarea în vigoare a Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare, în 1996, au fost efectuate peste 2.000 de teste nucleare, dintre care 1.032 de către Statele Unite şi 715 de către Uniunea Sovietică, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990, iar Statele Unite au efectuat ultimul test în 1992. De la semnarea CTBT, au mai avut loc 10 teste nucleare. India a efectuat două în 1998, Pakistanul – de asemenea două, în 1998, iar Coreea de Nord a efectuat teste în 2006, 2009, 2013, 2016 (de două ori) şi 2017, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite. Putin a anunţat joi că Rusia a testat cu succes o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară şi capacitate nucleară – Burevestnik – ale cărei capacităţi, a spus el, sunt de neegalat. Burevestnik este o rachetă de croazieră lansată de la sol, care zboară la joasă înălţime şi care nu numai că poate transporta un focos nuclear, dar este şi dotată cu energie nucleară. Putin a dezvăluit pentru prima dată proiectul în martie 2018. Un raport din 2020 al Centrului Naţional de Informaţii Aeriene şi Spaţiale al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite a afirmat că, dacă Rusia va reuşi să pună în funcţiune Burevestnik, aceasta ar oferi Moscovei o “armă unică cu o capacitate de rază de acţiune intercontinentală”. sursa:stiripesurse

Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care 8 milioane de salariaţi români sunt participanţi prin viramentul a 3,75% din salariul brut lunar, au ajuns la active de 114,6 mld. lei în august 2023, arată cele mai recente date ale ASF, potrivit www.zf.ro, scrie Mediafax.

Spre comparaţie la final de 2022 activele fondurilor erau de 96,5 mi­liarde de lei ceea ce înseamnă că de la început de 2023 acest indicator a urcat cu aproximativ 18 mld. lei, adică 19%. Din creşterea de 18 mld. lei aproximativ 8 mld. lei sunt viramentele de la începutul anului ale milioane de salariaţi iar 10 mld. lei reprezintă performanţa investi­ţională a administratorilor.

Circa 75 mld. lei din cele aproape 115 mld. lei sunt investite în titluri de stat, adică 65% din portofoliul fon­du­rilor Pilon II. Urmează acţiunile cu 28,5 mld. lei, respectiv 24,9%. Restul investiţiilor sunt în instru­mente precum depozite bancare, obligaţiuni municipale şi altele.

Fondurile sunt cei mai mari investitori ai BVB şi au ajuns la de­ţineri substanţiale la companii listate precum 37% din MedLife, 34% din Digi, 31% din Fondul Proprietatea, 25,8% din Banca Transilvania, 23% TeraPlast, 13,45% din Petrom.
Individual activele celor şapte fonduri Pilon II sunt următoarele: NN Pensii (39 mld. lei), AZT Viitorul Tău (24 mld. lei), Metropolitan Life Pensii Private (16 mld. lei), Vital (11,7 mld. lei), Aripi (10,4 mld. lei), BCR Pensii (8,1 mld. lei), BRD (4,9 mld. lei).
sursa:stiripesurse