Fostul premier Victor Ponta a publicat în Euractiv.com un editorial semnat în calitate de consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu și în care afirmă că România are acum o mare provocare, anume cum să sprijine Ucraina fără a-și deteriora propriul peisaj politic și economic.
Redăm editorialul integral al lui Victor Ponta:
„Guvernul României a negociat cu Comisia Europeană primul Program Național de Investiții Teritoriale Integrate (ITI) menit să dezvolte zona din jurul Deltei Dunării. La capătul celor 2.850 km din Germania până la Marea Neagră, Dunărea se varsă în Marea Neagră la granița dintre România și Ucraina creând una dintre cele mai uimitoare comori naturale ale Europei, Delta Dunării.
După ce a denunțat Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, Rusiaa început o campanie militară violentă pentru a deteriora cat de mult capacitatea Ucrainei de a transporta în și dinspre România. Chiar săptămânile trecute, fragmente de drone rusești distruse de sistemul de apărare aeriană ucrainean au aterizat pe țărmul românesc (țară membru NATO), sporind tensiunea relației deja încordată dintre Rusia și NATO și creând panică în rândul localnicilor.
Guvernul României, condus acum de Marcel Ciolacu, a rămas, de când a început invazia rusă, constant și ferm de partea Ucrainei, NATO și a UE, deși este adesea copleșit de provocările logistice și de infrastructură. Acum granița cu Ucraina a devenit infinit mai aglomerată decât oricând cu tranzitul mărfurilor dinspre / înspre Ucraina (comerțul bilateral a explodat la peste 3 miliarde de euro în 2023). Fluviul Dunărea a căpătat o importanță fără precedent pentru transport, dar a adus înapoi vechile dezacorduri și preocupări serioase de mediu cu privire la Canalul Bastroe. Portul Constanța, cel mai mare de la Marea Neagră, a devenit unul dintre cele mai aglomerate de la începutul invaziei ilegale rusești în Ucraina ceea ce face ca noul pod peste Dunăre (construit cu fonduri europene alocate prin primul ITI) să fie traversat în fiecare minut de transporturi grele care se îndreaptă înspre Portul Constanța.
Pe lângă problemele logistice, există provocări politice serioase pentru Guvernul României. Populiştii şi politicienii pro-ruşi folosesc dificultăţile evidente şi obiective pentru a stârni sentimentele anti-Ucrainei.
Fermierii și transportatorii români sunt, în mod legitim, nemulțumiți de efectele economice negative ale deciziei Comisiei UE de a nu prelungi dincolo de 15 septembrie interzicerea importurilor de cereale din Ucraina. De menționate sunt tensiunile care au făcut ca Polonia, Ungaria și Slovacia, să mențină interdicția.
Ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a reafirmat poziția Guvernului României: „Vom sta alături de Ucraina până la capăt” și a alocat aproximativ 500 de milioane de euro de la bugetul național pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport din zonă, deși deficitul bugetar al României este o uriașă problem în acest moment. Merită amintit și faptul că, în acest context complicat, în 2024, România va avea alegeri parlamentare și prezidențiale. O soluție pragmatică pentru această situație va aduce beneficii enorm Ucrainei, dar și mai mult României însăși!
Guvernul României are o viziune și o strategie pentru un al doilea ITI – un alt program major de Investiții Teritoriale Integrate în Delta Dunării. De data aceasta nu pentru conservarea mediului natural, ci pentru facilitarea comerțului și transportului dintre Ucraina și România, oferindu-le acces direct la Dunăre, Marea Neagră și astfel, la piața globală. Acum, acest lucru este necesar pentru transportul cerealelor și alimentelor care vin din Ucraina și pentru sprijinul umanitar și logistic pe care Europa și NATO îl oferă prin România. După încheierea războiului, aceeași infrastructură va putea fi folosită pentru provocările masive de reconstrucție a Ucrainei.
Ce ar trebui să fie inclus în acest ITI 2? Investirea și dezvoltarea Porturilor Dunării de pe partea română (Sulina și Tulcea), Aeroportul Tulcea (care se află la mai puțin de 50 km de granița cu Ucraina), principalele drumuri care leagă Ucraina de Portul Constanța (continuând înspre Bulgaria și Turcia), puncte de trecere a frontierei, silozuri și alte facilități de depozitare moderne, rețele energetice (această zonă este cea mai dezvoltată din România în ceea ce privește producția de energie regenerabilă). Realizarea tuturor acestora nu va depăși costul ITI 1, UE și România nu vor trebui să cheltuiască mai mult de 1,2 miliarde de euro, dar cu siguranță va atrage mai mulți investitori privați și instituționali. Beneficiile strategice, economice și politice sunt evidente.
Războaiele sunt câștigate de soldați cu inimă de fier și curaj, dar și de factori de decizie înțelepți care ar trebui să ofere sprijinul economic și logistic de care au atâta nevoie soldații de pe câmpul de luptă.
România are acum o mare provocare: cum să sprijine Ucraina fără a-și deteriora propriul peisaj politic și economic. Un ITI 2 este una dintre soluțiile evidente. Ajutând Ucraina și ajutându-se pe ea însăși! Este necesar doar ca UE să împărtășească și să susțină pe deplin această viziune care ar putea reprezenta o victorie România – Ucraina – UE – NATO”.
sursa:stiripesurse