Luptele violente continuă în Estul Ucrainei. Trupele ucrainene fac încercări pe tot frontul să străpungă liniile de apărare ale armatei ruse dispuse pe trei linii de apărare.
De parte lor Ministerul Apărării de la Moscova anunță că resping cu succes încercările de spargere a frontului și contraatacă puternic în anumite zone în Donbas. În Rusia continuă și controversele care au urmat rebeliunii detașamentelor PMC Wagner și totul pare să se transforme într-o masivă epurare la nivelul serviciilor și armatei.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de joi, 29 iunie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 30 iunie, ora 18.55 – Mircea Geoană crede că Ucraina va fi unul dintre ‘egalii în jurul mesei NATO’ la Summitul de la Vilnius
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat vineri, la o întâlnire cu cadre didactice şi studenţi militari, că Ucraina va fi “unul dintre egalii în jurul mesei NATO” şi va primi “asigurări de securitate” la Summitul de la Vilnius (11-12 iulie), capitala Lituaniei, unde se va face un “upgrade de relaţie politică, conform Agerpres.
“Evident, decizia cu privire la nivelul următoarei relaţii politice a NATO cu Ucraina va fi luată de liderii noştri la Vilnius. Eu nu pot să anticipez ceea ce liderii noştri vor decide. Dar există o conversaţie şi o decizie deja, să facem upgrade de relaţie politică, înlocuind actuala Comisie NATO-Ucraina în Consiliul NATO-Ucraina, ceea ce va face ca ucrainenii să fie nu membri NATO, dar să fie unii dintre egali în jurul mesei NATO; vor fi între Turcia şi Marea Britanie, deci nu aici pe post de invitat, ci acolo, cu toate consecinţele legate de capacitatea noastră de a lucra împreună cu dânşii şi a lua decizii împreună cu privire la securitatea naţională şi la viitorul Ucrainei. Ucraina va deveni membru al familiei euroatlantice. Uniunea Europeană i-a invitat, noi, la Bucureşti, la Summitul de la Bucureşti, am decis că vor deveni membri ai noştri. Care este momentul în care există consens în cadrul NATO şi există condiţii în Ucraina pentru a putea să-i invităm este o chestiune politică şi probabil că liderii noştri vor avea până la summit şi la summit câteva alte componente”, a spus Mircea Geoană.
Geoană susţine sprijinirea Ucrainei pe termen mediu şi lung, pentru a putea rezista presiunii ruseşti. “De-a lungul timpului, Rusia riscă să redevină periculoasă”, chiar dacă Ucraina va câştiga acest război, a afirmat Mircea Geoană.
“Discutăm nu despre garanţii de securitate, probabil că se va discuta, se discută deja – vom aştepta să vedem care e forma în care se cristalizează acest lucru, probabil nu prin NATO, într-o geometrie un pic mai variabilă – despre asigurări de securitate, care înseamnă că de fapt avem un sistem integrat şi pe termen mediu şi lung de a sprijini Ucraina să poată să reziste în faţa unei presiuni ruseşti. Chiar dacă acum sperăm să aibă mai puţine şanse – şi cred că Ucraina va izbândi în această luptă -, de-a lungul timpului, Rusia riscă să redevină periculoasă”, a arătat Mircea Geoană.
UPDATE 30 iunie, ora 18.30 – Lavrov acuză Ucraina că face un ‘joc periculos’ în privinţa centralei nucleare de la Zaporijie
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat vineri că Ucraina face un joc periculos în privinţa centralei nucleare de la Zaporijjia, acuzând Kievul de “minciuni” în declaraţiile potrivit cărora Moscova ar plănui să arunce în aer centrala.
UPDATE 30 iunie, ora 17.52 – Șeful GUR dezvăluie că FSB a primit sarcina de a-l lichida pe Prigojin: ‘Vor reuși acest lucru? Vor îndrăzni să execute acest ordin?’
Şeful Direcției Principale de Informații (GUR) din Ministerul Apărării de la Kiev, Kirilo Budanov, a declarat pentru portalul “The War Zone” că Servciul Federal de Securitate (FSB) de la Moscova a primit sarcina de a-l lichida pe fondatorul companiei de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, imediat după ce acesta a încercat să organizeze o rebeliune armată în Rusia.
UPDATE 30 iunie, ora 17.21 – Prigojin în Belarus: un succes pe care Alexandr Lukaşenko riscă să-l regrete
Preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko, şi-a înmulţit declaraţiile prin care îşi atribuie meritul soluţionării paşnice a crizei declanşate în Rusia de Evgheni Prigojin, patronul grupului Wagner. El speră şi să-şi dovedească valoarea în ochii lui Vladimir Putin, dar ar putea să plătească un preţ mare.
UPDATE 30 iunie, ora 17.00 – A fost găsit ‘cuibul’ trupelor Wagner: Prigojin, zboruri suspecte în ultimele zile /FOTO
O nouă imagine din satelit de înaltă rezoluție obținută de BBC dezvăluie sute de noi structuri asemănătoare unor corturi în locul unei presupuse tabere Wagner din Belarus.
UPDATE 30 iunie, ora 16.18 – Donald Trump, mesaj pentru Vladimir Putin, după revolta Wagner: Pare că a fost oarecum slăbit
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost “oarecum slăbit” în urma insurecţiei mercenarilor Wagner, potrivit fostului preşedinte american Donald Trump, notează CNN, informează News.ro.
UPDATE 30 iunie, ora 14.50 – Lavrov acuză Occidentul de o abordare ‘schizofrenică’ în conflictul din Ucraina
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat vineri că, în opinia sa, Occidentul ar intenţiona să îngheţe oarecum conflictul din Ucraina, pentru a câştiga timp, astfel încât să poată pompa mai multe arme în această ţară.
UPDATE 30 iunie, ora 13.45 Armata Ucrainei confirmă că a bombardat poziţii ruseşti din Berdiansk
Forțele Armate ale Ucrainei au confirmat că au lansat o lovitură reușită asupra unor poziţii ale invadatorilor ruşi din suburbiile oraşului Berdiansk, regiunea Zaporijjia, scrie Rador. Într-un raport publict vineri dimineaţă, armata ucraineană precizează că au fost lovite un comandament al invadatorilor ruși și un depozitul de combustibil și lubrifianți.
Ziarul Korespondent aminteşte că, vineri dimineaţă, s-au auzit mai multe explozii în Berdiansk, oraş ucrainean ocupat temporar de armata rusă. În mesaje postate pe rețelele sociale, invadatorii ruşi au confirmat exploziile de la Berdiansk, dar au declarat că acestea ar fi fost rezultatul activităţii desfăşurate de apărarea antiaeriană
UPDATE 30 iunie, ora 13.30 Serghei Lavrov a negat că Rusia ar ataca intenţionat ţinte civile în Ucraina
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a negat vineri că forţele armate ruse au atacat intenţionat ţinte civile în Ucraina, afirmând că acestea au vizat numai infrastructură militară sau alte obiective militare.
Ucraina şi aliaţii occidentali ai acesteia au acuzat în mod repetat Moscova de ţintirea infrastructurii civile, inclusiv spitale, centrale electrice şi clădiri rezidenţiale.
În cadrul unei conferinţe de presă, Lavrov a acuzat în schimb Ucraina de desfăşurarea de trupe şi arme grele la obiective de infrastructură civilă, precum şcoli şi clădiri de apartamente, ca parte a luptei sale împotriva forţelor ruse. El a precizat că astfel de tactici constituie crime de război
UPDATE 30 iunie, ora 13.03 Raport al Statului Major din Ucraina cu privire la atacurile din ultimele 24 de ore
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei informează, în raportul de vineri dimineaţă, că armata ucraineană a lansat, în ultimele 24 de ore, noi atacuri puternice asupra pozițiilor rusești, lovind posturi de comandă inamice, zone de concentrare militară și 13 sisteme de artilerie, scrie Rador.
Armata ucraineană mai precizează că, noaptea trecută, Federația Rusă a lansat un nou atac asupra Ucrainei, folosind drone iraniene de tip Shahed și rachete dirijabile antiaeriene S-300. Informațiile despre consecințele acestui atac sunt încă în curs de verificare. În plus, în ultimele 24 de ore, rușii au utilizat șase rachete antiaeriene S-300 asupra infrastructurii civile din Zaporijjia și Ciuhuiv.
În cursul zilei de joi, invadatorii ruși au lansat asupra pozițiilor trupelor și așezărilor ucrainene 29 de lovituri aeriene și au efectuat 60 de atacuri folosind sisteme de rachete cu lansare multiplă. Aviația ucraineană, de asemenea, a lansat 11 lovituri asupra unor zone de concentrare militară inamică.
“În ultimele 24 de ore, unitățile de rachete și artilerie au lovit trei posturi de comandă, două zone de concentrare militară, o stație radar și 13 sisteme de artilerie aflate în poziții de tragere” – notează Statul Major al Ucrainei.
UPDATE 30 iunie, ora 12.25 Rusia a evacuat orfelinatele din zonele de război din Ucraina, afirmă Serghei Lavrov
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a afirmat vineri că Rusia a evacuat copiii din orfelinatele aflate în zone de război din Ucraina. În martie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru preşedintele rus, Vladimir Putin, şi comisarul rus pentru copii, acuzându-i de crime de război prin deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina.
În cadrul unei conferinţe de presă, Lavrov a acuzat Occidentul de ipocrizie pentru atacarea Rusiei în legătură cu presupusele abuzuri împotriva drepturilor omului în Ucraina, în timp ce – în opinia sa – Occidentul ignoră declaraţiile “rasiste” ale autorităţilor ucrainene în legătură cu uciderea ruşilor.
UPDATE 30 iunie, ora 11.49 Livrarea ajutoarelor militare către Ucraina va începe în curând (ministrul bulgar al apărării)
Ministrul bulgar al apărării, Todor Tagarev, a declarat că livrarea ajutoarelor militare către Ucraina va începe în curând. Tagarev nu a precizat când vor fi efectuate primele transporturi pe teritoriul ucrainean, dar a subliniat că Ucraina va primi tot ceea ce îi este mai necesar în acest moment, relatează postul naţional de televiziune BNT, scrie Rador.
“Bulgaria va sprijini aderarea Ucrainei la NATO, după încheierea războiului”, a explicat ministrul apărării, exprimându-şi solidaritatea cu conţinutul proiectului de declaraţie depus de GERB-SDS, “Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată” (PP-DB), Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS) şi “Există un Astfel de Popor” (ITN).
Tagarev a adăugat că este adecvată transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina. Potrivit ministrului apărării, Bulgaria nu trebuie să participe la discuţii privind acordarea de garanţii de securitate Ucrainei, însă nu de către NATO, ci de către anumite ţări membre, idei care există printre aliaţii din flancul estic.
De asemenea, Hristo Gadjev, care conduce Comisia de Apărare, a explicat că în momentul de faţă, problema privind participarea Bulgariei la o coaliţie a celor care doresc garanţii de securitate pentru Kiev nu se află pe ordinea de zi. Gadjev a explicat motivele din spatele proiectului de declaraţie a parlamentului şi a punctat că Ucraina trebuie să fie primită în Alianţă cât mai curând posibil după încheierea războiului.
UPDATE 30 iunie, ora 11.25 Regiunea Luhansk – Bătălie de 18 ore între forţele ucrainene şi ocupanţii ruşi
Soldații Gărzii Naționale a Ucrainei au reușit să cucerească noi poziții în regiunea estică Luhansk – transmite, vineri, Ministerul de Interne de la Kiev. Potrivit instituţiei, invadatorii ruşi au atacat de două ori, iar bătălia a durat mai bine de 18 ore.
“Membrii Gărzi Naționale au respins atacul inamicilor și s-au consolidat în noi poziții în regiunea Luhansk” – se arată în raport, potrivit Rador.
Militarii ucraineni din Regimentul 50 “Semen Visocean” au lichidat 40 de invadatori ruşi şi au rănit alţi peste 100. Echipamentele militare ale ocupanţilor, de asemenea, au fost distruse.
“Trupele ruse au continuat atacul, dar membrii Gărzii Naţionale au respins şi a doua ofensivă” – a adăugat Ministerul de Interne de la Kiev.
Bătălia a durat aproximativ 18 ore și a presupus eforturi comune din partea mai multor grupuri de luptă, precum și susţinerea unităţilor care desfăşurau misiuni de recunoaștere aeriană.
RBC notează că Forțele Armate ale Ucrainei avansează în mai multe direcții pe fondul contraofensivei declanşate împotriva invadatorilor ruşi. Armata ucraineană a eliberat deja nouă localităţi capturate de ruşi după declanşarea invaziei la scară largă, în februarie 2022.
În ceea ce privește regiunea estică Luhansk, ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Hanna Maliar, a raportat recent că, în zona respectivă, Forțele Armate ale Ucrainei au desfășurat operațiuni ofensive reuşite în apropiere de Bilohorivka și şi-au consilidat poziţiile în teritoriile recucerite. În același timp, Forțele de Apărare ale Ucrainei au reușit să elibereze mai multe poziții care se aflau sub ocupație rusă încă din 2014, în apropiere de Krasnohorivka, regiunea estică Donețk.
UPDATE 30 iunie, ora 11.22 ‘Totul decurge conform planului’. Ministerul Apărării de la Kiev comunică rezultatele contraofensivei
Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a declarat, vineri, că acţiunile contraofensive ale armatei Ucrainei se desfăşoară conform planului. Cu toate acestea, Maliar a subliniat că numai armata poate evalua rezultatele și obiectivele îndeplinite. Potrivit acesteia, contraofensiva nu înseamnă doar înaintarea activă a armatei și eliberarea teritoriilor de sub ocupaţie rusă. Maliar a remarcat că acțiunile ofensive presupun executarea multor sarcini.
UPDATE 30 iunie, ora 11.06 Ucraina va primi 1,5 miliarde de dolari de la Banca Mondială, pentru reconstrucţie şi redresare economică
Ucraina va primi 1,5 miliarde de dolari de la Banca Mondială, pentru a susţine reconstrucţia şi redresarea, a declarat, vineri, premierul Denis Şmihal. Fondurile vor fi furnizate cu garanţii din partea Guvernului Japoniei şi vor fi canalizate către susţinerea securităţii sociale şi a dezvoltării economice, a scris Şmihal pe aplicaţia de mesagerie, potrivit Rador.
UPDATE 30 iunie, ora 10.06 Invadatorii ruşi par să părăsească Centrala Nucleară Zaporijjia
Rușii părăsesc, treptat, teritoriul Centralei Nucleare Zaporijjia, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării de la Kiev raportând că trei angajați ai Rosatom – coordonatori ai acțiunile ocupanților – au fost printre primii care au părăsit stația – scrie, vineri, ziarul Korrespondent, conform Rador.
Recomandări de evacuare până pe data de 5 iulie, de preferință în Crimeea, au fost primite şi de angajații ucraineni care semnaseră contracte cu Rosatom. Deocamdată, există informaţii potrivit cărora ar fi plecat în Crimeea șeful departamentului juridic, inspectorul-șef și șeful-adjunct responsabil de aprovizionare. Numărul de patrule militare scade treptat pe teritoriul Centralei Nucleare Zaporijjia și în orașul satelit al stației, Enerhodar. Personalul rămas la stație a fost instruit “să dea vina pe Ucraina în cazul situațiilor de urgență” – potrivit datelor publicate de GUR.
Amintim că, pe 29 iunie, Ucraina a început exerciții de antrenament pentru un posibil atac terorist la Centrala Nucleară Zaporijjia, aflată temporar sub ocupaţie rusă. Compania ucraineană Energoatom a transmis că o serie de servicii pregătesc și coordonează măsuri de reacţie în caz de urgență.
UPDATE 30 iunie, ora 09.50 Regiunea Zaporijjia – Doi morţi şi un rănit, în urma atacurilor ruseşti din ultimele 24 de ore
Oraşul ucrainean Zaporijjia a fost vizat de noi atacuri ruseşti, în noaptea de joi spre vineri. Şeful administraţiei militare regionale, Iuri Malaşko, a precizat că ruşii au avariat obiective de infrastructură civilă din oraş.
Oficialul a mai raportat că, în ultimele 24 de ore, ocupanţii ruşi au bombardat 16 localităţi din regiunea Zaporijjia. Atacurile s-au soldat cu doi morţi şi un rănit
UPDATE 30 iunie, ora 09.45 Noi bombardamente ruseşti la Herson
Oraşul ucrainean Herson a fost vizat de noi atacuri ruseşti, vineri dimineaţă, scrie Rador. Localitatea Mihailivka, situată în regiunea Herson, de asemenea a fost atacată de armata rusă.
Doi localnici au fost răniţi în timpul bombardamentelor – potrivit şefului administraţiei militare a regiunii, Oleksandr Prokudin. În ultimele 24 de ore, invadatorii ruşi au lansat asupra regiunii Herson 72 de atacuri, trăgând 434 de obuze. Ruşii au folosit mortiere, artilerie, tancuri, lansatoare de rachete Grad și drone. În urma atacurilor lansate în regiune în cursul zilei de joi, trei persoane au murit, iar alte patru au fost rănite.
UPDATE 30 iunie, ora 09.35 Explozii puternice la Berdiansk, oraş ucrainean aflat sub ocupaţie rusă
Mai multe explozii au avut loc, vineri dimineaţă, în oraşul ucrainean Berdiansk, situat în zona ocupată a regiunii Zaporijjia. Potrivit agenţiei RBC, localnicii au raportat mai mult de 10 explozii.
Invadatorii ruşi au confirmat exploziile din Berdiansk, însă au transmis că acestea au fost “rezultatul apărării antiaeriene ruse”.
Localnicii au transmis pe Telegram că exploziile au avut loc la periferia orașului, unde au fost trimise mai multe ambulanțe. Potrivit unor mesaje postate pe reţelele sociale, apărarea antiaeriană ar fi fost activată și în satul Osipenko, situat în apropiere de Berdiansk. Explozii au fost raportate şi în localitatea Novovasilivka.
Deocamdată, nu există informaţii furnizate de armata ucraineană, însă există posibilitatea ca bombardamentele din zona ocupată să fi vizat trupele ruse.
UPDATE 30 iunie, ora 09.15 Atac nocturn asupra Ucrainei – Forţele ucrainene au doborât 10 drone lansate de ruşi
Forțele Aeriene ale Ucrainei informează, în raportul de vineri dimineaţă, că invadatorii ruși au atacat, noaptea trecută cu rachete și drone kamikaze de fabricație iraniană. Cele mai multe dintre dronele Shahed au fost doborâte de armata ucraineană.
Potrivit Forţelor Aeriene ale Ucrainei, invadatorii au atacat dinspre zona sud-estică, lansând 13 drone kamikaze Shahed-136/131 de pe coasta de est a Mării Azov (Primorsko-Akhtarsk, Rusia), precum și patru rachete antiaeriene S-300.
Forțele de apărare aeriană din sudul Ucrainei, care au reuşit să doboare 10 drone, precizează că au fost atacate instalații militare și obiective de infrastructură din regiunea Zaporijjia. Bombardamentele nu s-au soldat cu victime – potrivit datelor preliminare.
Amintim că, în noaptea de joi spre vineri, sirenele de raid aerian au sunat în mai multe regiuni din Ucraina, iar armata ucraineană a raportat că există riscul unor atacuri cu drone Shahed. Explozii au fost semnalate în oraşul Zaporijjia şi în alte zone din regiunea cu acelaşi nume. Autoritățile locale nu au raportat pagube, însă au precizat că atacul nu s-a soldat cu victime. Ulterior, explozii s-au auzit şi în Mikolaiv. Șeful regiunii, Vital Kim, a transmis că o țintă rusească a fost doborâtă în spaţiul aerian al orașului
UPDATE 30 iunie, ora 08.50 Aproape 600 de militari ruşi au murit pe frontul din Ucraina, în luptele din ultimele 24 de ore (armata ucraineană)
Forţele ucrainene au lichidat 560 de invadatori ruși, în ultimele 24 de ore, astfel că numărul militarilor armatei ruse ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 228.340 – potrivit unui raport publicat, vineri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, scrie Rador.
De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scară largă, trupele ucrainene au doborât 315 avioane și 308 elicoptere rusești. Au mai fost distruse 4.041 (+3) de tancuri ale armatei ruse, 7.863 (+6) de vehicule blindate, 4.127 (+11) de sisteme de artilerie, 389 (+1) de sisteme de apărare antiaeriană, 630 (+3) de lansatoare multiple de rachete, 6.785 (+5) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 18 nave, 3.519 (+6) de drone, 1.261 de rachete de croazieră și tehnică specială (569 de unități)
UPDATE 30 iunie, ora 08.48 Prigojin îl sfidează în continuare pe Putin: A refuzat oferta de contract după ce a fost ‘retras’ oficial din Ucraina
UPDATE 30 iunie, ora 08.27 Raport al Statului Major din Ucraina cu privire la atacurile din ultimele 24 de ore
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei informează, în raportul de vineri dimineaţă, că armata ucraineană a lansat, în ultimele 24 de ore, noi atacuri puternice asupra pozițiilor rusești, lovind posturi de comandă inamice, zone de concentrare militară și 13 sisteme de artilerie, scrie Rador.
Armata ucraineană mai precizează că, noaptea trecută, Federația Rusă a lansat un nou atac asupra Ucrainei, folosind drone iraniene de tip Shahed și rachete dirijabile antiaeriene S-300. Informațiile despre consecințele acestui atac sunt încă în curs de verificare.
În plus, în ultimele 24 de ore, rușii au utilizat șase rachete antiaeriene S-300 asupra infrastructurii civile din Zaporijjia și Ciuhuiv. În cursul zilei de joi, invadatorii ruși au lansat asupra pozițiilor trupelor și așezărilor ucrainene 29 de lovituri aeriene și au efectuat 60 de atacuri folosind sisteme de rachete cu lansare multiplă.
Aviația ucraineană, de asemenea, a lansat 11 lovituri asupra unor zone de concentrare militară inamică. “În ultimele 24 de ore, unitățile de rachete și artilerie au lovit trei posturi de comandă, două zone de concentrare militară, o stație radar și 13 sisteme de artilerie aflate în poziții de tragere” – notează Statul Major al Ucrainei.
UPDATE 30 iunie, ora 08.08 Explozii nocturne în oraşul Mikolaiv
Locuitorii din oraşul ucrainean Mikolaiv au raportat explozii, în noaptea de 29 spre 30 iunie, iar forțele de apărare aeriană au transmis că doboară drone kamikaze ruseşti, scrie Rador.
Guvernatorul regiunii, Vitali Kim, a precizat că resturi de dronă au căzut pe teritoriul orașului Mikolaiv, provocând un incendiu. Potrivit oficialului, incendiul a fost stins ulterior de către pompieri, însă a fost avariat acoperișul unei clădiri de locuințe. Atacul de noaptea trecută nu s-a soldat cu victime – potrivit datelor preliminare.
UPDATE 30 iunie 2023, ora 08.03 A început ‘Operațiunea Răzbunarea’? Atac cu drone asupra unei baze Wagner: nici nu știu cine i-a lovit
UPDATE 30 iunie 2023, 08.00 – RBC: Oraşul Zaporijjia, vizat de atacuri cu drone ruseşti
Mai multe explozii au fost raportate în oraşul ucrainean Zaporijjia, în noaptea de joi spre vineri, în timpul unei alerte de raid aerian. Potrivit RBC, oraşul a fost atacat de ruşi cu drone kamikaze.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că ruşii au lansat drone dinspre Primorsko-Ahtarsk (Rusia). “Noaptea trecută a fost, din nou, neliniştită, dar, spre dimineaţă, situaţia din Zaporijjia a devenit stabilă. Din fericire, nu au fost victime şi nici case afectate” – a declarat Anatoli Kurtev, secretarul Consiliului Local Zaporijjia. Deocamdată, nu există informaţii suplimentare.
UPDATE 30 iunie 2023, 07.35 – Putin a fost “oarecum slăbit” în urma insurecţiei mercenarilor Wagner, afirmă Trump
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost “oarecum slăbit” în urma insurecţiei mercenarilor Wagner, potrivit fostului preşedinte american Donald Trump, notează CNN.
“Se poate spune că el este încă acolo, este încă puternic, dar cu siguranţă a fost aş spune că a fost oarecum slăbit, cel puţin în mintea multor oameni”, a declarat Trump într-un interviu telefonic acordat joi agenţiei Reuters.
El a declarat pentru Reuters că, dacă Putin nu ar mai fi la putere, “nu ştii care este alternativa”.
“Ar putea fi mai bine, dar ar putea fi şi mult mai rău”, a declarat Trump pentru agenţia de presă, conform CNN.
“Cel mai deştept ajunge în vârf”, a declarat fostul preşedinte la o întâlnire de campanie în Georgia, la mai puţin de o lună după invazia lui Putin în Ucraina.
UPDATE 30 iunie 2023, 07.02 – În lipsa Wagner în Africa locul ar putea fi rapid umplut de grupări paramilitare chineze
În aprilie, Grupul Wagner a atras atenția lumii cu ofensiva sa împotriva orașului ucrainean Bakhmut. Acest atac a adus numele grupului și al fondatorului său legat de Kremlin, Evgheni Prigorjin, jurnaliștilor și publicului de știri din întreaga lume. Pe continentul african, însă, ei știu de mai mulți ani ce este Wagner cu adevărat.
Desfășurările extinse ale companiei au făcut-o cea mai mare armată privată din Africa, permițând influenței rusești să se extindă pe continent. Dar Rusia nu este singura țară care a “închis ochii” la Africa, potrivit revistei americane The Diplomat. Comerțul și investițiile chineze cu țările africane sunt motorul creșterii economice pe continent în secolul 21. În timp ce China urmărea cu sârguință invazia Rusiei în Ucraina, omologii chinezi ai lui Wagner au început să imite elemente ale strategiei lui Prigojin.
Acest lucru se datorează:::
UPDATE 30 iunie 2023, 06.34 – Putin vrea să vindece Rusia de homosexualitate
Policlinicile rusești vor angaja în curând sexologi care să îi „ajute” pe pacienți să „depășească” homosexualitate și o serie de alte „tulburări mintale de natură sexuală”, arată un document oficial al ministerului sănătății de la Moscova consultat de Reuters.
Ordinul care urmează să intre în vigoare de la 1 iulie vine în contextul unei reprimări mai ample la adresa comunității LGBT din Rusia, pe care președintele Vladimir Putin a încercat să o prezinte drept o dovadă a decadenței occidentale care s-a infiltrat în Rusia și de care țara sa trebuie să se protejeze.
UPDATE 30 iunie 2023, 06.03 – Premierul spaniol Pedro Sanchez va merge sâmbătă la Kiev, pentru reafirma sprijinul de “de neclintit” al Uniunii Europene față de Ucraina, în prima zi a preşedinţiei prin rotaţie a Consiliului UE asigurată de către Spania începând cu 1 iulie, informează AFP, scrie Agerpres.
Anunțul despre întâlnire a fost făcut de către președintele Ucrainei Volodomir Zelenski, în timpul unei videoconferințe cu cei 27 de lideri ai Uniunii Europene reuniți în Bruxelles. “Şeful guvernului (Spaniei) a subliniat că primul act al preşedinţiei spaniole va fi de a se deplasa la Kiev pentru a face vizibil (…) sprijinul de neclintit al Uniunii Europene pentru Ucraina, în toate domeniile: militar, umanitar şi economic”, a confirmat biroul de presă al lui Sanchez.
În prima zi a summitului de la Bruxelles, liderii europeni şi-au reafirmat angajamentul privind sprijinul pe termen lung acordat Ucrainei faţa agresiunii ruse.
“Este important să dublăm sprijinul pentru Ucraina, pentru capacitatea militară şi ajutorul financiar”, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ucraina este candidată pentru aderarea la UE și speră obțină deschiderea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului 2023.
UPDATE 30 iunie 2023, 05.28 – Condiția pusă de Zelenski pentru a participa la summitul NATO: „Altfel, nu are niciun motiv și nici timp să meargă“
Volodimir Zelenski nu va participa la summitul alianței militare occidentale de luna viitoare dacă liderii nu vor da dovadă de „curaj” și nu vor da un semnal clar că procesul poate începe.
UPDATE 30 iunie 2023, 04.51 – Fostul vicepreşedinte american Mike Pence, vizită surpriză în Ucraina
Fostul vicepreşedinte al Statelor Unite, Mike Pence, care candidează pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidenţiale din 2024, a făcut joi o vizită surpriză în Ucraina pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski, a informat NBC News, relatează Reuters.
UPDATE 30 iunie 2023, 04.25 – Sondaj: ce cred rușii despre războiul din Ucraina
Un sondaj realizat recent arată o discrepanță semnificativă între percepțiile tinerilor și bătrânilor din Rusia asupra continuării războiului din Ucraina.
Potrivit unui sondaj realizat de Russian Field și preluat de Kommersant, 62% dintre rușii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani își doresc tratative de pace în locul așa-zisei operațiuni militare speciale din Ucraina, o opțiune preferată doar de 36% dintre cei de peste 60 de ani. Per ansamblu, 45% dintre respondenți spun că vor continuarea războiului, în timp ce 44% preferă negocierile de pace.
În cazul unui nou val de mobilizare pentru război, situația se schimbă în privința tratativelor de pace, 54% preferându-le, iar 35% fiind pentru continuarea ostilităților.
UPDATE 30 iunie 2023, 03.34 – Andri Cerniak, reprezentant al Ministerului Apărării al Ucrainei, a anunțat începutul unui război în Rusia între forțele de securitate, în special între Ministerul Apărării și Serviciul Federal de Securitate (FSB).
Într-un comentariu pentru „RBK Ucraina” , el a precizat că, în urma acestei confruntări, pot apărea distrugeri fizice – o astfel de opțiune nu trebuie exclusă.
„Conform estimărilor noastre, acesta este deja un război deschis între așa-numitele „turnuri” ale Kremlinului, care va avea ca rezultat distrugerea fizică a reprezentanților forțelor concurente”, a spus Cerniak.
După evenimentele recente din Federația Rusă, ei înțeleg că dictatorul Vladimir Putin este slab. Așa că acum toată lumea încearcă să câștige putere acolo.
“Putin nu mai poate controla și menține echilibrul. FSB și Ministerul Apărării al Rusiei înțeleg că aceasta este o șansă pentru ei de a câștiga o anumită victorie politică”, a spus Cernik.
FSB, discuții secrete pentru o Rusie fără Putin
Puciul eșuat al lui Evgheni Prigojin a arătat fragilitatea regimului lui Vladimir Putin, scrie Politico. La fel ca în timpul revoluției din 1917, opoziția din Rusia este divizată, fiind împărțită în facțiuni aflate în competiție care se suspectează reciproc și care au agende politice și ideologii diferite. Când colapsul final va avea loc, acesta va fi cel mai probabil unul haotic și violent. Cei mai puternici „siloviki” – oficiali importanți ai serviciilor de securitate din Rusia – nu vor ceda puterea cu ușurință, cel mai bun scenariu fiind acela în care aceștia ajung la un acord, punându-l în fruntea țării probabil pe premierul Mihail Mișustin. Dar, chiar și dacă lucrurile se vor desfășura în acest fel, cât de mult va trece până când diferitele facțiuni intră într-un conflict hrănit și de ultranaționaliștii pro-război. Iar dacă lucrurile se vor destrăma cu repeziciune, cum vor reacționa regiunile și minoritățile din Rusia care își doresc autonomie sau independență?
De câteva luni încoace, elemente ale serviciului de securitate FSB au purtat discuții cu grupurile de opoziție aflate în exil, potrivit unui dizident important care a cerut să rămână anonim. Există, deci, speranța că siloviki și grupurile de opoziție din Rusia ar putea ajunge la o înțelegere pentru a se asigura că înlăturarea lui Putin se va face în condiții cât mai pașnice, ambele grupuri temându-se de posibilitatea ca ultranaționaliștii să ajungă la putere și să pornească într-un război încă și mai feroce și nesăbuit în Ucraina. Totul este, însă, învăluit prea mult de imprevizibil. „În mod intenționat sau nu, șeful Wagner Evgheni Prigojin, comandantul Wagner Dmitri Utkin și mercenarii lor au devenit „spărgătorii de gheață“ ai schimbării politice din Rusia”, a spus Pavel Luzin, profesor invitat al Școlii de Drept și Diplomație Fletcher de la Universitatea Tufts. „Ceea ce a început ca o confruntare internă a declanșat ceea ce va fi o luptă de lungă durată pentru „moștenirea lui Putin“, pentru „Putinismul fără Putin“ și/sau pentru „Rusia postbelică/post-Putin”, a continuat Luzin.
Liderul de la Kremlin ar fi trecut la epurări
Cei mai importanți generali ruși au dispărut din public la puțin timp după rebeliunea întreruptă a lui Evgheni Prigojin, o posibilă încercare a dictatorului de la Moscova de a-și reafirma autoritatea, scrie Reuters.
Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al Armatei Ruse, nu a mai apărut în public și nici la televiziunea de stat de când Evgheni Prigojin a renunțat la rebeliunea sa, sâmbătă seara. Gherasimov nici măcar nu a mai fost menționat în vreun comunicat de presă al ministerului apărării de la Moscova din 9 iunie și până acum. Gherasimov, în vârstă de 67 de ani, este principalul comandant al invaziei rusești din Ucraina și este unul dintre deținătorii celor trei „valize nucleare” ale Rusiei, conform unor analiști militari occidentali.
UPDATE 30 iunie 2023, 01.23 – Liderul opoziției belaruse din exil: Lukașenko și Prigojin nu sunt aliați, s-ar putea trăda în orice moment
Şeful mercenarilor Wagner, oligarhul rus Evgheni Prigojin, şi dictatorul Aleksandr Lukaşenko nu sunt aliaţi şi s-ar putea să se înfrunte într-o zi, afirmă liderul opoziției belaruse din exil, Svetlana Tihanovskaia.
„În orice moment, Lukaşenko îl poate trăda pe Prigojin şi Prigojin îl poate trăda pe Lukaşenko. Ei nu sunt aliaţi. Ei nu pot să aibă încredere unul în celălalt”, a afirmat Tihanovskaia într-un interviu acordat pentru AFP.
Prigojin a sosit marţi în Belarus în urma unui acord negociat de Lukașenko pentru a pune capăt răzmeriței sale din Rusia.
În opinia Svetlanei Tihanovskaia, care a revendicat victoria împotriva lui Aleksandr Lukaşenko în urma alegerilor prezidenţiale din 2020, există mai multe lucruri rămân neclare în acest pretins acord.
UPDATE 30 iunie 2023, 00.45 – BBC: Soarta generalului rus Serghei Surovikin, încă necunoscută
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin a evitat din nou să răspundă la întrebările privind soarta generalului Serghei Surovikin, după ce o serie de rapoarte neconfirmate susţin că acesta ar fi anchetat pentru posibile legături cu revolta mercenarilor Wagner.
De mai multe zile există tot felul de zvonuri despre unde s-ar putea afla generalul Surovikin, comandant-adjunct al forţelor ruse din Ucraina. Conform unor rapoarte neconfirmate, generalul ar fi fost reţinut de forţele de securitate.
Ministrul Apărării nu a emis nicio declaraţie referitoare la acest subiect. Generalul Surovikin a fost văzut ultima dată sâmbătă, într-o înregistrare video în care cerea paramilitarilor din compania Wagner să pună capăt revoltei lor. Generalul era un apropiat al lui Evgheni Prigojin, fondatorul Wagner şi lider al revoltei.
Au existat mai multe speculaţii ca dl Surovikin ar fi ştiut dinainte despre revoltă, zvonuri respinse ca “bârfe” de autorităţile de la Kremlin. Anul trecut, cel supranumit “generalul Armaghedon” din cauza amplelor campanii de bombardamente din Siria, a fost pentru scurt timp comandant al forţelorruse din Ucraina. A pierdut acea poziţie în urma unei remanieri la vârf a conducerii armatei, la scurt timp după ce forţele ruse au fost forţate să se retragă din oraşul Herson.
UPDATE 30 iunie 2023, 00.20 – Cine sunt soldații ruși care ar fi aruncat în aer barajul de la Kahovka. Discuții interceptate de serviciile ucrainene
Jurnaliștii de la Skhemy și Slidstvo.info au identificat unitățile rusești și comandanții lor care controlau centrala hidroelectrică Kahovka în noaptea exploziei. Conversațiile lor au fost, de asemenea, interceptate.
Anchetatorii au reușit să stabilească numele unui număr de soldați ruși din Brigada 205 a Forțelor Terestre Ruse, care controla direct centrala Kahovka. Videoclipurile filmate de mass-media de propagandă rusă la baraj și în incinta hidrocentralei au fost utile pentru identificarea lor, în ciuda faptului că soldații își ascundeau fețele cu cagule, scrie Ukrainska Pravda
Stire inițială:
Ucraina revendică înaintări pe trei direcții. Generalul Zalujnîi: Kievul a preluat „inițiativa strategică”
Vice-ministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a anunțat joi noi progrese pentru forțele armate ale Kievului, care ar fi avansat, potrivit ei, peste un kilometru în trei zone distincte de pe fronturile estic şi sudic. Pe de altă partea, Kievul a informat Washingtonul că a preluat „inițiativa strategică” pe câmpul de luptă.
„Operaţiunea ofensivă a forţelor noastre armate continuă în direcţiile Melitopol, Berdiansk şi Bahmut”, a scris Maliar pe contul său de Telegram, potrivit EFE și Agerpres.
Maliar susține că forțele ucrainene au avansat „1.300 de metri în direcţia Berdiansk”, un oraș-port la Marea Azov ocupat de forțele armate ale Rusiei încă din primele zile ale invaziei.
Tot în sud, forţele armate ale Kievului au reuşit să-şi consolideze poziţiile câştigate în ultimele zile pe axa Rivnopil-Volodine, unde „provoacă pierderi grele inamicului”, spune Maliar.
Aceste două localităţi sunt situate în sud-vestul regiunii Doneţk. Din această zonă, forţele ucrainene încearcă să împingă trupele ruse spre sud, notează EFE.
Potrivit Hannei Maliar, Rusia concentrează un număr tot mai mare de trupe pe frontul sudic pentru a opri ofensiva ucraineană în acest sector.
Pe frontul de est, Maliar a raportat progrese de 1.200 de metri şi, respectiv, 1.500 de metri spre localităţile Klişivka şi Kurdiumivka, ambele situate la sud de Bahmut.
Maliar afirmă că armata ucraineană a preluat iniţiativa în bătălia de la Bahmut, în timp ce armata rusă continuă să lanseze ofensive „fără succes” în Liman, Avdiivka şi Marinka, tot pe frontul de est.
Zalujnîi, către Milley: Kievul a preluat „inițativa strategică”
Pe de altă parte, comandantul-şef al forţelor armate ale Ucrainei, generalul Valeri Zalujnîi, i-a comunicat miercuri seara telefonic şefului Statului Major Interarme al SUA, generalul Mark Milley, că Ucraina a reuşit să preia „iniţiativa strategică” pe câmpul de luptă.
„Armata ucraineană continuă să desfăşoare operaţiuni ofensive şi avansează”, a dat asigurări Zalujnîi.
„Inamicul opune o rezistenţă puternică şi, în acelaşi timp, suferă pierderi grele”, se arată într-un comunicat referitor la discuția dintre cei doi generali.
Zalujnîi i-a transmis totodată lui Milley faptul că armata ucraineană are „nevoie urgentă” de „arme, muniţie” şi tehnologie pentru deminarea teritoriului.
Potrivit comandantului-șef al armatei ucrainene, rușii amplasează mine pentru a împiedica înaintarea ucrainenilor.
De asemenea, Valeri Zalujnîi i-a mulţumit lui Mark Milley pentru noul pachet de ajutor militar acordat de SUA Ucrainei, care conţine vehicule blindate, rachete pentru sistemele HIMARS şi Patriot.
Valeri Zalujnîi, în vârstă de 49 de ani, a participat miercuri la sesiunea solemnă a Radei Supreme cu ocazia Zilei Constituţiei Ucrainei, risipind astfel zvonurile propagandei regimului de la Moscova despre faptul că ar fi fost ucis sau rănit.
Ben Wallace: Ucraina a eliberat în această lună mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia în iarnă
Ucraina desfăşoară de la începutul acestei luni o contraofensivă menită să ducă la recucerirea teritoriului ocupat de forţele ruse în estul şi sudul ţării. Într-un interviu acordat săptămâna trecută pentru BBC, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că progresele sunt „mai lente decât se dorea”.
Forțele armate ale Rusiei au construit mai multe linii de apărare, inclusiv tranşee şi câmpuri de mine, în speranţa de a respinge contraofensiva. Cu toate acestea, forţele ucrainene au recucerit mai multe localități decât au ocupat cele rusești în timpul ofensivei lor de iarnă.
„Ca parte a campaniei de vară de recucerire a teritoriilor ocupate ilegal, Ucraina a recucerit deja aproximativ 300 de kilometri pătraţi. Este mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia în întreaga sa ofensivă de iarnă”, a remarcat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace.
sursa:stiripesurse