Ilie Bolojan anunță că a convenit cu comisarul european pentru Economie, în urma unei vizite la Bruxellez, că România va încheia anul cu un deficit de cel mult 8,4% din PIB, adică 159 de miliarde de lei (32 de miliarde de euro). Conform premierului, deficitul bugetar ar urma să scadă anul viitor la puțin peste 6% din PIB.
Premierul Bolojan a precizat că deficitul din acest an a fost revizuit din cauza costurilor cu împrumuturile. ”Inițial, am estimat un cost de puțin peste 40 de miliarde de lei. La o reevaluare din această toamnă, costul va depăși 50 de miliarde”, a declarat șeful guvernului.
”Este important că comisarul și echipa comisiei a înțeles măsurile luate de guvern, dar și situația dificilă în care ne găsim. Înțelegerea este un fapt împlinit doar dacă respectăm disciplina bugetară, anul acesta și anul viitor. Vom continua cu seriozitate reformele pentru scăderea cheltuielilor și eficientizarea statului și să menținem stabilitatea politică”, a mai spus Bolojan.
Principalele declarații:
- Sunt dator cu o informare legată de deplasarea de la Bruxelles – am avut întâlniri neoficiale și unele cu comisarii europeni. M-am întâlnit cu comunitatea românilor din Belgia și cu europarlamentarii coaliției.
- În Belgia avem peste 130 de mii de cetățeni români, la care se adaugă 30 de mii care au dublă cetățenie. Cu europarlamentarii am vorbit despre principalele probleme pe care le avem și colaborarea pe care o putem avea în susținerea proiectelor din parlamentul european.
- Întâlnirea cu comisarul pentru Economie, apoi cu cel pentru Apărare, apoi cu vicepreședinta Comisiei, doamna Mânzatu. La întâlnirea cu comisarul pentru Economie, am vorbit despre buget și de fondurile din PNRR. În baza discuțiilor din săptămânile trecute, am convenit un deficit cu care România să închidă anul de 8,4% din PIB, adică 159 de miliarde de lei, ceea ce este aproape 32 de miliarde de euro.
- Efectele scontate ale pachetelor adoptate vor fi de 0,6 – 0,7% din PIB, asta pentru că efectele sunt doar pe ultimele trei – patru luni de zile, iar anul viitor, efectele ar fi de peste 2,5% din PIB. Deci dacă anul acesta respectăm această țintă, anul viitor am putea să ne apropiem de o țintă de puțin peste 6% din PIB și să intrăm pe o traiectorie normală pentru scăderea constantă cheltuielilor primare.
- Principala influență a acestei rectificări de buget este creșterea costului legat de dobânzi. Inițial, am estimat un cost de puțin peste 40 de miliarde de lei. La o reevaluare din această toamnă, costul va depăși 50 de miliarde. Este important că comisarul și echipa comisiei a înțeles măsurile luate de guvern, dar și situația dificilă în care ne găsim. Înțelegerea este un fapt împlinit doar dacă respectăm disciplina bugetară, anul acesta și anul viitor. Vom continua cu seriozitate reformele pentru scăderea cheltuielilor și eficientizarea statului și să menținem stabilitatea politică.
- Ponderea investițiilor, 149 de miliarde de lei, în bugetul pe anul acesta. Cea mai importantă componentă pe care trebuie să o bifăm este legată de PNRR. Mai avem de cheltuit peste 10 miliarde de euro, anul acesta și anul viitor. Concentrarea este să absorbim acești bani.
- Pe partea de apărare, Comisia a aprobat o alocare din programul SAFE de 16,6 miliarde de euro. Din acești bani, cei mai mulți, 12,5 miliarde, sunt cheltuielile directe de apărare, iar restul sunt alocări pentru sectorul de transporturi – componenta mixtă de mobilitate civilă și militară. Până la jumătatea lui octombrie, vom avea o primă listă a proiectelor care ar face parte din propunerile României. Cel mai târziu în a doua jumătate a lui noiembrie, să fie avizate acest propuneri după ce sunt discutate de Comisiei în CSAT. La finalul lui noiembrie, să fie depusă la Comisie, ca să aibă aprobarea finală.
- Sunt trei efecte majore ale acestui credit – apărare, deficit și infrastructură de transport. România s-a angajat să aibă cheltuieli de apărare care să nu coboare la sub 2,2% din PIB. Cota de 1% este dedicată achizițiilor militare. Aceasta va fi acoperită din programul SAFE, în următorii 5 ani.
- Componenta de transporturi – avem propusă o sumă de peste patru miliarde de euro. Cele mai importante sunt capetele de autostradă din Moldova, Tronsonul Pașcani-Suceava-Siret și Pașcani-Iași-Ungheni. Cele două proiecte sunt evaluate la peste trei miliarde de euro și sunt mare parte a acestei propuneri. Fără menținerea lor în SAFE nu am fi avut finanțarea ca în următorii 2-3 ani să începem aceste lucrări.
- Întâlnirea cu doamna vicepreședintă Mânzatu. Am discutat aspecte despre viitorul program de finanțare european. De asemenea, am vorbit despre mutarea unor componente din fondul social european pe componenta de asistență medicală. Îi mulțumesc pentru înțelegerea de care a dat dovadă. În felul acesta, vom transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta de spitale, astfel că spitalele care nu am mai rămas în PNRR vor avea finanțarea asigurată. Până la sfârșit de noiembrie, vom avea lista cu aceste proiecte cuprinse în Programul Național Sănătate. Anul viitor, va fi dublat acest buget, iar spitalele vor avea finanțare integrală și se vor termina lucrările în a doua jumătate a lui 2026.
- În ceea ce privește activitatea de la guvern din aceste zile, importantă este rectificarea bugetară pe care o vom demara mâine. Cel mai târziu, vineri va fi publicată în transparență. Ea va fi detaliată de domnul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare
sursa: biziday