România, printre marile beneficiare
Hotărârea pronunțată pe 10 septembrie 2025 de Tribunalul General al Uniunii Europene este un moment de cotitură pentru politicile energetice europene.
Instanța a respins acțiunea Austriei împotriva includerii energiei nucleare și a gazului natural în taxonomia verde a UE, consolidând astfel poziția statelor care mizează pe aceste resurse în tranziția către neutralitatea climatică. România se numără printre principalii beneficiari, întrucât strategia sa energetică se bazează pe dezvoltarea noilor reactoare de la Cernavodă și pe proiectele modulare de tip SMR, considerate esențiale pentru securitatea aprovizionării și reducerea emisiilor.
Decizia validează indirect investițiile României și le facilitează accesul la finanțări europene și private, etichetarea „verde” crescând atractivitatea pentru fonduri de investiții și bănci. În contextul crizei energetice post-2022 și al nevoii de independență față de gazul rusesc, Bucureștiul obține astfel un avantaj strategic, confirmându-și rolul de hub energetic regional.
Impactul asupra Uniunii Europene
Pentru Uniunea Europeană, verdictul reprezintă mai mult decât o simplă chestiune de reglementare financiară. El confirmă că tranziția energetică va fi una graduală, în care nuclearul și gazul au un rol complementar energiilor regenerabile. Franța, Polonia, România și alte state est-europene au pledat constant pentru includerea nuclearului în taxonomie, argumentând că acesta este singurul mod realist de a atinge ținta „zero emisii nete” până în 2050 fără a sacrifica securitatea energetică.
Prin respingerea acțiunii Austriei, instanța de la Luxemburg trimite un semnal clar că diversitatea mixurilor energetice naționale trebuie respectată și că politicile europene trebuie să rămână pragmatice. În același timp, decizia creează premise pentru accelerarea investițiilor nucleare în mai multe state membre, cu efecte pe termen lung asupra pieței de energie și asupra arhitecturii geopolitice a Uniunii.
Austria, izolată în ofensiva anti-nucleară
Austria, unde energia nucleară este respinsă atât politic, cât și social, a pierdut o bătălie pe care a dus-o de ani de zile împotriva centralelor atomice. Argumentul Vienei, potrivit căruia nuclearul nu respectă principiul „do no significant harm”, a fost respins de judecători, care au subliniat că această tehnologie are emisii aproape nule și că evaluările Comisiei Europene au fost suficiente pentru a garanta siguranța.
În ciuda hotărârii, Austria ar putea formula apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), însă calea de atac este limitată și puțin probabil să schimbe echilibrul actual. Din punct de vedere politic, Viena rămâne izolată în raport cu statele mari care își consolidează politicile pro-nucleare.
O decizie cu consecințe financiare și geopolitice
Etichetarea nuclearului și a gazului drept investiții „sustenabile” are implicații financiare majore. Fonduri publice și private de miliarde de euro pot fi direcționate către proiecte nucleare, ceea ce deschide oportunități nu doar pentru România, ci și pentru alte state membre cu planuri ambițioase în domeniu. În același timp, se conturează o competiție mai intensă între tehnologiile energetice, iar ONG-urile de mediu avertizează că această decizie ar putea încetini dezvoltarea regenerabilelor.
Totuși, pentru o Uniune Europeană marcată de tensiuni energetice și de presiunea decuplării de Rusia, hotărârea de la Luxemburg are o valoare strategică. Ea asigură predictibilitate, oferă o bază legală solidă pentru investiții și confirmă că tranziția verde nu poate fi realizată doar prin panouri solare și turbine eoliene, ci are nevoie de un mix complex, în care nuclearul devine din nou o piesă centrală.