Sondajul INSCOP realizat în perioada 4-10 august 2025 arată clar preferințele românilor în privința orientării strategice a țării. Majoritatea covârșitoare, 78,9%, consideră că România ar trebui să se apropie de Vest, adică de Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO. În contrast, doar 7,8% susțin o apropiere de Est, reprezentat de Rusia și China, iar 13,3% nu și-au exprimat o opinie.
Ce arată noul sondaj
În ceea ce privește apartenența României la Uniunea Europeană, 83,3% dintre respondenți consideră că este un lucru pozitiv și că țara trebuie să rămână în blocul comunitar, în timp ce 12,4% susțin că România ar trebui să părăsească UE.
Rezultatele sondajului diferă însă în funcție de voturi politice: 48% dintre votanții PSD și 44% dintre cei ai AUR cred că apartenența la UE limitează prea mult independența națională. Pe de altă parte, 92% dintre votanții USR și 75% dintre cei ai PNL consideră că UE nu restricționează excesiv autonomia României.
În privința NATO, 83,7% dintre români apreciază apartenența țării la alianță, considerând-o un aspect pozitiv, în timp ce 11,7% o percep negativ. În același timp, 84,6% dintre respondenți susțin că România trebuie să își apere interesele naționale chiar dacă acest lucru ar intra în contradicție cu regulile Uniunii Europene, în timp ce 13,1% se opun acestei idei.
Un alt semnal important indică dorința românilor de a avea un rol mai activ pe scena internațională, 88% dintre ei fiind de acord cu implicarea mai puternică a țării, în timp ce doar 9% se declară împotrivă.
Digitalizarea serviciilor publice: încă există provocări
Sondajul INSCOP relevă și modul în care românii interacționează cu serviciile publice online. Doar 43,7% dintre respondenți au utilizat vreodată platforme digitale pentru a depune declarații la ANAF, pentru programări la pașapoarte sau pentru alte servicii publice. Mai mult de jumătate, 56,1%, nu au apelat niciodată la astfel de soluții.
Profilul celor care folosesc serviciile online este mai degrabă urban, tineri între 18 și 44 de ani, cu studii superioare și venituri ridicate, mai ales cei care locuiesc în București sau în orașe mari. Votanții PNL și USR se află, de asemenea, într-o proporție mai mare printre utilizatori.
Motivațiile pentru utilizarea serviciilor publice online includ evitarea aglomerației de la ghișee (22%), rapiditatea rezolvării cererilor (11,4%) și posibilitatea de acces flexibil la orice oră (11,2%). În același timp, 33,4% dintre români preferă în general interacțiunea cu administrația mai mult online.
Dintre cei care nu au utilizat niciodată serviciile digitale, 17,4% au spus că preferă contactul direct cu un funcționar, iar 8,3% au invocat rapiditatea proceselor ca motiv pentru evitarea platformelor digitale.
Obstacole și priorități în digitalizare
Românii consideră că principalele obstacole în calea digitalizării sunt lipsa de educație digitală (45,7%), lipsa de voință politică (32,8%) și resursele financiare insuficiente (15,5%). Totuși, există o deschidere largă către un sistem integrat: 73,6% dintre respondenți ar folosi un portal unic pentru toate serviciile statului, asemănător unui cont pe rețelele sociale.
În ceea ce privește domeniile prioritare pentru digitalizare, 49,3% au indicat sănătatea, 29,9% educația, iar 22,6% relația cu primăria, pentru eliberarea autorizațiilor. Alte domenii menționate includ serviciile fiscale și taxe (20,9%), asistența socială și pensiile (15,2%) și evidența populației (14,3%).
sursa: puterea