România intră într-o perioadă economică tensionată, marcată de reforme fiscale, ajustări bugetare și un risc crescut de recesiune. În centrul acestor provocări se află implementarea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care impun măsuri riguroase de reducere a deficitului și restructurare administrativă.
Potrivit unor surse politice citate de Gândul, PNL, USR și UDMR încearcă să atragă PSD la guvernare pentru a împărți costurile politice ale măsurilor de austeritate ce se conturează la orizont. Această cooptare este motivată de lipsa de expertiză a actualei coaliții din România, în gestionarea crizelor economice, dar și de temerea unui colaps socio-economic dacă deciziile impopulare vor fi asumate unilateral.
„Vor un partener care să împartă factura politică a recesiunii, a concedierilor, a inflației și a reducerii puterii de cumpărare”, explică sursele citate.
Eliminarea plafonării energiei: facturile vor exploda de la 1 iulie
Una dintre cele mai imediate consecințe pentru populație va fi eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică, începând cu 1 iulie 2025. Companiile din domeniu au început deja să trimită noile tarife, cu scumpiri estimate la 40-50% pentru consumatorii casnici. În special gospodăriile vulnerabile vor simți din plin impactul, în condițiile în care valoarea facturilor ar putea chiar să se dubleze în perioada de iarnă.
Pe lângă creșterea facturilor, angajații din sectorul public se confruntă cu perspectiva unor măsuri drastice de reducere a cheltuielilor. Legea 296, care prevede comasarea instituțiilor publice cu mai puțin de 50 de angajați, ar putea duce la concedieri în lanț. În plus, autoritățile analizează înghețarea sau chiar eliminarea unor beneficii, cum ar fi normele de hrană pentru polițiști și militari.
Profesorii, la rândul lor, riscă să nu mai primească majorările salariale promise și nici prima de carieră didactică. Nemulțumirile din sistemul educațional ar putea declanșa greve și proteste de amploare, avertizează analiștii.
TVA mai mare, inflație accelerată și falimente în lanț
Una dintre cele mai controversate măsuri pregătite este creșterea TVA-ului cu 5 puncte procentuale, ceea ce ar duce cota standard la 24%. Impactul asupra consumatorilor va fi masiv: inflație galopantă, scăderea puterii de cumpărare și riscuri serioase pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
Analiști politici estimează că majorarea TVA va afecta în special românii cu venituri mici și medii, care vor fi loviți cel mai puternic de scumpirile în lanț la bunuri și servicii. Totodată, mediul de afaceri ar putea suferi un val de falimente, în condițiile în care cererea internă s-ar contracta semnificativ.
PSD refuză tăierea investițiilor publice
Un alt punct de tensiune îl reprezintă discuțiile privind reducerea investițiilor publice. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avansat ideea reprioritizării cheltuielilor, iar USR susține o posibilă diminuare cu 0,6% din PIB – echivalentul a circa 12 miliarde de lei – în anul 2025.
PSD se opune categoric acestei măsuri, avertizând că reducerea investițiilor ar afecta proiectele de infrastructură majoră și dezvoltarea economică a țării. Social-democrații solicită o analiză aprofundată a efectelor economice și sociale ale investițiilor înainte de a decide eventuale tăieri.
Buget de austeritate pentru 2026: pensii și salarii înghețate
Adoptarea bugetului pentru anul 2026 ar putea marca apogeul austerității. Surse politice indică faptul că noul buget va presupune înghețarea pensiilor și a salariilor, menținerea salariului minim neschimbat, inflație de aproximativ 10%, precum și reducerea sau eliminarea schemelor de ajutor de stat. Sprijinul pentru IMM-uri ar putea fi redus considerabil, iar taxele ar urma să crească în mai multe sectoare.
Totodată, se ia în calcul privatizarea parțială sau totală a unor companii de stat profitabile, precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica. Alte măsuri aflate în analiză includ liberalizarea accelerată a prețului gazelor naturale și eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază.
România în pragul unei crize sociale și economice majore
Perspectivele pentru perioada 2025-2026 sunt marcate de incertitudine economică, instabilitate politică și riscuri sociale majore. Implementarea reformelor prevăzute în PNRR este esențială pentru accesarea fondurilor europene, dar costurile politice și economice sunt ridicate. Cooptarea PSD în guvernare este văzută ca o soluție de echilibru, dar și ca o formă de asumare colectivă a unor măsuri profund nepopulare.
Cu prețuri în creștere, venituri stagnante și o posibilă criză bugetară, România se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimii ani. Modalitatea în care clasa politică va gestiona această tranziție va determina nu doar stabilitatea economică, ci și coeziunea socială a țării.
sursa: puterea