Cei doi suspecţi ai furtului operelor de artă din patrimoniul României de la Muzeul Drents nu pot fi învinovăţiţi decât de ei înşişi pentru dezvăluirea identităţii lor, afirmă ministrul Justiţiei şi Securităţii, Van Weel. Potrivit ministrului, aceştia au avut de ales între a spune unde se află comorile de artă sau ca numele şi fotografiile lor să fie postate online, scrie NOS, potrivit news.ro.
„Poliţia ştie că ei au fost prezenţi în muzeu. Dacă nu vor să spună unde sunt aceste comori, atunci aceasta este una dintre metodele de a vedea dacă restul populaţiei i-a văzut pe aceşti oameni”, spune Van Weel.
Joi, poliţia a publicat fotografiile şi numele a doi dintre suspecţii arestaţi, fără ca feţele lor să fie blurate. De obicei, poliţia este foarte reticentă în a face acest lucru.Ameninţarea cu dezvăluirea
„Există întotdeauna o tensiune între viaţa privată şi anchetă”, spune Sven Brinkhoff, profesor de drept penal la Universitatea din Amsterdam. Ameninţarea de a apărea în mod recognoscibil pe cameră este adesea folosită atunci când suspecţii nu au fost încă arestaţi, spune el. De exemplu, în cazul revoltelor din fotbal sau al suspecţilor care sunt în străinătate.
„Aceştia sunt apoi ameninţaţi că vor fi fotografiaţi în mod recognoscibil dacă nu se predau şi atunci aleg să joace la sigur”. Brinkhoff spune că nu are cunoştinţă de niciun caz în care fotografiile şi numele suspecţilor au fost puse online abia după arestarea acestora.
Joep Lindeman, profesor de drept procesual penal la Universitatea din Utrecht, nu cunoaşte, de asemenea, niciun caz în care acest lucru s-a mai întâmplat.
„Este vorba de artă specială care a fost împrumutată de la un alt muzeu din străinătate”, spune Lindeman. „Cred că şi asta îi face să ia nişte măsuri neobişnuite”.
În cele din urmă, depinde de judecător să evalueze dacă balanţa intereselor a fost făcută în mod corespunzător, spune el. „Atunci poate duce la o pedeapsă mai mică în sentinţă.”
sursa: stiripesurse.ro