Cu toate acestea, investigațiile au relevat că fondurile nu ar fi fost folosite conform destinației stabilite. Inculpații sunt acuzați că au orchestrat un plan de prezentare a unor oferte publice simulate în cadrul unor proceduri de achiziții publice lansate de municipalitatea din Deda, beneficiarul fondurilor.

„Programele care au rezultat din acest proiect au avut ca scop îmbunătățirea integrării comunităților de romi marginalizate și reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială – și anume, prin implementarea educației timpurii pentru comunitățile de romi și prin reducerea abandonului școlar timpuriu, precum și prin promovarea accesului acestora pe piața muncii, sprijinirea antreprenoriatului și îmbunătățirea condițiilor de locuire. Fondurile au fost destinate, de asemenea, finanțării campaniilor de combatere a discriminării.

Cu toate acestea, există motive întemeiate de a suspecta că, în loc să fie în beneficiul comunităților de romi, fondurile au fost parțial utilizate în alte scopuri, de către persoanele implicate în proiect sau de asociații acestora, prin prezentarea de documente false și inexacte autorităților de management”, informa EPPO în momentul efectuării perchezițiilor.

Aceștia ar fi aranjat atribuirea contractelor către o societate preselectată, inducând astfel în eroare autoritățile locale și autoritatea de gestionare a fondurilor.

Un element-cheie al anchetei este faptul că primarul din Deda, potrivit EPPO, nu ar fi fost implicat în mod direct în fraudă, acționând fără vinovăție când a înaintat cererile către autorități.

Acuzațiile împotriva celor cinci persoane vizează deturnarea a aproximativ 80.000 de euro (echivalentul a aproximativ 397.793 de lei). Se pare că unul dintre inculpați a restituit o parte din fondurile utilizate necorespunzător, conform informațiilor furnizate de EPPO.

Procurorii europeni au explicat că programele incluse în proiectul finanțat ar fi trebuit să contribuie semnificativ la îmbunătățirea vieții romilor, însă în loc de aceasta, o parte din fonduri ar fi fost folosită în alte scopuri. Aceștia suspectează că persoanele implicate au prezentat documente false sau inexacte autorităților responsabile de gestionarea fondurilor europene, ceea ce a dus la deturnarea banilor.

În cazul în care vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse cu închisoarea cuprinse între doi și șapte ani. Cu toate acestea, potrivit legislației, toate persoanele implicate sunt considerate nevinovate până când o instanță competentă din România va stabili contrariul.
sursa: puterea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *