Oficialii europeni de rang înalt sunt în alertă și iau în calcul scenariul în care Rusia ar putea să lanseze atacuri cu drone sau rachete împotriva țărilor NATO. Germania își pregătește spitalele pentru un eventual conflict, Lituania și-a actualizat planurile de evacuare, iar trupele Alianței Nord-Atlantice au început să facă exerciții în regiunea baltică. În România, președintele Nicușor Dan recunoaște că, deși țara şi-a îmbunătăţit răspunsul la ameninţarea dronelor, nu este complet pregătită încă de un astfel de scenariu. O analiză marca Realitatea PLUS despre evoluția războiului provocat de Rusia, răspunsul statelor NATO, dar și care sunt obiectivele României pentru următorii 10 ani privind înzestrarea armatei.
Europa își întărește apărarea: statele NATO se pregătesc pentru riscul unor atacuri rusești
Oficialii europeni de rang înalt sunt în alertă și iau în calcul scenariul în care Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete împotriva unor țări NATO. Germania își pregătește spitalele pentru un eventual conflict, Lituania și-a actualizat planurile de evacuare, iar trupele Alianței Nord-Atlantice desfășoară exerciții în regiunea baltică. În România, președintele Nicușor Dan recunoaște că, deși țara și-a îmbunătățit capacitatea de răspuns la amenințarea dronelor, nu este încă pe deplin pregătită pentru un astfel de scenariu, arată analiza Realitatea Plus.
O analiză Realitatea PLUS despre evoluția războiului declanșat de Rusia, răspunsul statelor NATO și obiectivele României pentru următorii 10 ani în privința înzestrării armatei.
Europa se pregătește pentru un posibil test al NATO
Europa își crește nivelul de pregătire militară pe flancul estic, după ce reprezentanți ai serviciilor de informații au avertizat că Rusia ar putea pregăti un test al capacității de reacție a statelor NATO. Potrivit prim-ministrului Poloniei, scopul lui Vladimir Putin ar fi subminarea Articolului 5, destabilizarea aliaților Ucrainei și, în final, slăbirea alianței nord-atlantice.
Planul rusesc, potrivit serviciilor de informații, ar include atacuri cu drone și rachete asupra țărilor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia, afirma pe 17 septembrie 2026 premierul polonez Donald Tusk, la postul TVN24.
Ca răspuns direct la alerta lansată de Tusk, Franța a organizat o reuniune de urgență pentru a evalua situația de securitate.
Amenințarea hibridă din partea Rusiei la adresa europenilor și a Franței s-a intensificat, a afirmat în acest context președintele francez Emmanuel Macron.
Germania s-a alăturat, la rândul său, statelor care iau măsuri suplimentare, mai ales după tentativa de atac cu drone din Leipzig, despre care cancelarul Friedrich Merz a declarat că ar fi fost pregătită îndelung de Rusia.
Atacatorii acționează din ce în ce mai fără scrupule, fiind dispuși să provoace chiar și pagube materiale grave, ba chiar răniți și morți.
Astfel, Germania a început să pregătească spitalele pentru eventualitatea izbucnirii unui război. De asemenea, ministrul Apărării de la Berlin a declarat că armata germană intenționează să înființeze primul său regiment de drone anul viitor, cu o rază de acțiune de până la 500 de kilometri.
Și Lituania se pregătește pentru un posibil conflict. Premierul Mindaugas Sinkevičius a declarat că autoritățile au elaborat planuri de evacuare pentru mai multe scenarii de securitate.
Într-o intervenție la BBC Politics, acesta a explicat că țara sa are un plan de rezistență în cazul unui atac și chiar planuri de evacuare pentru populație.
În același timp, Belarus organizează exerciții militare cu scenarii de combatere a dronelor în apropierea Lituaniei.
La rândul său, NATO dispune de trei planuri majore, însumând aproximativ 4.000 de pagini, pentru apărarea flancului estic. Comandantul suprem al forțelor NATO în Europa a transmis și un avertisment direct către Vladimir Putin privind un eventual atac asupra Alianței: „Mai bine să nu încerce sub comanda mea!”.
România promite 5% din PIB pentru apărare până în 2035
În România, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a asumat în fața NATO că țara va aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Cea mai mare parte a fondurilor, 3,5% din PIB, va fi destinată apărării propriu-zise, iar restul de 1,5% va fi alocat infrastructurii și securității.
Creșterea bugetelor de apărare a permis, potrivit MApN, inițierea unui amplu proces de modernizare a structurii de forțe, cu efect direct asupra achizițiilor de tehnică militară și muniții.
Primul document aprobat de CSAT este Planul de înzestrare a Armatei României, care vizează următorii 10 ani. Prioritățile sunt organizate în șase mari categorii de capabilități, conform terminologiei NATO.
Al doilea document, Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044, oferă o perspectivă mai amplă, pe termen de 18 ani. Acesta prevede atingerea unui efectiv de aproximativ 120.000 de militari activi, dotați cu tehnică modernă și capabili să susțină operațiuni de lungă durată.
ECHIPAMENTE PRIN PLANUL DE ÎNZESTRARE AL ARMATEI ROMÂNE
F-35: 32 de aeronave – 6,5 miliarde USD
– program aprobat, contractul/implementarea pe termen lung
PATRIOT: 7 sisteme, inclusiv unul nou pentru înlocuirea celui donat Ucrainei
ABRAMS: 54 tancuri + 12 derivate
– 1,07 miliarde USD
– livrarea completă estimată pentru 2028
K9 THUNDER: 54 de obuziere autopropulsate
– livrările încep la finalul acestui an
HIMARS: 54 de lansatoare
PIRANHA 5
SURSA: MApN
Controverse privind programul SAFE și colaborarea cu Rheinmetall
Cele două proiecte arată bine pe hârtie, însă experții atrag atenția că realizarea obiectivelor depinde în mare măsură de modul în care vor fi implementate programele finanțate prin mecanismul SAFE.
Prin acest program, România a împrumutat 16,68 miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru achiziția de echipamente militare și dezvoltarea infrastructurii. O parte importantă a fondurilor urmează să ajungă la gigantul german Rheinmetall, fapt criticat inclusiv de șeful ROMARM.